Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   bn ঋতু এবং আবহাওয়া

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

১৬ [ষোল]

16 [Ṣōla]

ঋতু এবং আবহাওয়া

[r̥tu ēbaṁ ābahā'ōẏā]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bengali Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: এ--ু-ো--ল বিভ-ন-- ঋ-ু এইগ-ল- হল ব-ভ-ন-ন ঋত- এ-গ-ল- হ- ব-ভ-ন-ন ঋ-ু --------------------- এইগুলো হল বিভিন্ন ঋতু 0
ē-igu---hala bib-inna---tu ē'igulō hala bibhinna r-tu ē-i-u-ō h-l- b-b-i-n- r-t- -------------------------- ē'igulō hala bibhinna r̥tu
primăvara, vara, বস-্----্--ষ্ম বসন-ত, গ-র-ষ-ম ব-ন-ত- গ-র-ষ-ম -------------- বসন্ত, গ্রীষ্ম 0
b---nta---r--ma basanta, grīṣma b-s-n-a- g-ī-m- --------------- basanta, grīṣma
toamna şi iarna. শরৎ-এবং-শ-ত শরৎ এব- শ-ত শ-ৎ এ-ং শ-ত ----------- শরৎ এবং শীত 0
ś---- ---ṁ -ī-a śaraṯ ēbaṁ śīta ś-r-ṯ ē-a- ś-t- --------------- śaraṯ ēbaṁ śīta
Vara este fierbinte. গ্-ীষ--ক-ল--ষ্- ৷ গ-র-ষ-মক-ল উষ-ণ ৷ গ-র-ষ-ম-া- উ-্- ৷ ----------------- গ্রীষ্মকাল উষ্ণ ৷ 0
g-īṣ-akāl- u--a grīṣmakāla uṣṇa g-ī-m-k-l- u-ṇ- --------------- grīṣmakāla uṣṇa
Vara bate soarele. গ--ীষ্--াল- -ূর্-ে--আলো-উজ--- হয় ৷ গ-র-ষ-মক-ল- স-র-য-র আল- উজ-বল হয় ৷ গ-র-ষ-ম-া-ে স-র-য-র আ-ো উ-্-ল হ- ৷ ---------------------------------- গ্রীষ্মকালে সূর্যের আলো উজ্বল হয় ৷ 0
g-------lē s--yē-a--l- ujb--- --ẏa grīṣmakālē sūryēra ālō ujbala haẏa g-ī-m-k-l- s-r-ē-a ā-ō u-b-l- h-ẏ- ---------------------------------- grīṣmakālē sūryēra ālō ujbala haẏa
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. আ-রা---র----ক-ল- ---ট-- ভ--বা---৷ আমর- গ-র-ষ-মক-ল- হ--টত- ভ-লব-স- ৷ আ-র- গ-র-ষ-ম-া-ে হ-ঁ-ত- ভ-ল-া-ি ৷ --------------------------------- আমরা গ্রীষ্মকালে হাঁটতে ভালবাসি ৷ 0
ām-r--gr--m--ā-ē--ām̐ṭ--ē-b--la---i āmarā grīṣmakālē hām-ṭatē bhālabāsi ā-a-ā g-ī-m-k-l- h-m-ṭ-t- b-ā-a-ā-i ----------------------------------- āmarā grīṣmakālē hām̐ṭatē bhālabāsi
Iarna este rece. শ---াল ঠাণ্ড--৷ শ-তক-ল ঠ-ণ-ড- ৷ শ-ত-া- ঠ-ণ-ড- ৷ --------------- শীতকাল ঠাণ্ডা ৷ 0
śītak-l--ṭhā--ā śītakāla ṭhāṇḍā ś-t-k-l- ṭ-ā-ḍ- --------------- śītakāla ṭhāṇḍā
Iarna ninge sau plouă. শ-তকাল- -রফ--ড-ে--া ----টি -- ৷ শ-তক-ল- বরফ পড-- ব- ব-ষ-ট- হয় ৷ শ-ত-া-ে ব-ফ প-়- ব- ব-ষ-ট- হ- ৷ ------------------------------- শীতকালে বরফ পড়ে বা বৃষ্টি হয় ৷ 0
ś---k--- ---ap-a-p-ṛ- -- -r--ṭi--a-a śītakālē barapha paṛē bā br-ṣṭi haẏa ś-t-k-l- b-r-p-a p-ṛ- b- b-̥-ṭ- h-ẏ- ------------------------------------ śītakālē barapha paṛē bā br̥ṣṭi haẏa
Iarna stăm cu plăcere acasă. শী---লে--মর- -রে-থা--- --ল-া-ি ৷ শ-তক-ল- আমর- ঘর- থ-কত- ভ-লব-স- ৷ শ-ত-া-ে আ-র- ঘ-ে থ-ক-ে ভ-ল-া-ি ৷ -------------------------------- শীতকালে আমরা ঘরে থাকতে ভালবাসি ৷ 0
śīta-ālē --a---gh-r--t-āka----h--ab-si śītakālē āmarā gharē thākatē bhālabāsi ś-t-k-l- ā-a-ā g-a-ē t-ā-a-ē b-ā-a-ā-i -------------------------------------- śītakālē āmarā gharē thākatē bhālabāsi
Este rece. এ-- --ণ্ড- ৷ এখন ঠ-ণ-ড- ৷ এ-ন ঠ-ণ-ড- ৷ ------------ এখন ঠাণ্ডা ৷ 0
ēkh-n- -----ā ēkhana ṭhāṇḍā ē-h-n- ṭ-ā-ḍ- ------------- ēkhana ṭhāṇḍā
Plouă. এ-- -ৃ-্ট- হচ্-ে-৷ এখন ব-ষ-ট- হচ-ছ- ৷ এ-ন ব-ষ-ট- হ-্-ে ৷ ------------------ এখন বৃষ্টি হচ্ছে ৷ 0
ēkh--a-br̥----h-c--ē ēkhana br-ṣṭi hacchē ē-h-n- b-̥-ṭ- h-c-h- -------------------- ēkhana br̥ṣṭi hacchē
Bate vântul. এখ- --ো -া-য়---ইছ--৷ এখন ঝড়- হ-ওয়- বইছ- ৷ এ-ন ঝ-ো হ-ও-া ব-ছ- ৷ -------------------- এখন ঝড়ো হাওয়া বইছে ৷ 0
ēkh--- ---ṛ- --'ōẏ- --'---ē ēkhana jhaṛō hā'ōẏā ba'ichē ē-h-n- j-a-ō h-'-ẏ- b-'-c-ē --------------------------- ēkhana jhaṛō hā'ōẏā ba'ichē
Este cald. এখন--রম-৷ এখন গরম ৷ এ-ন গ-ম ৷ --------- এখন গরম ৷ 0
ēkhan---a---a ēkhana garama ē-h-n- g-r-m- ------------- ēkhana garama
Este însorit. এখন-র-দ আ---৷ এখন র-দ আছ- ৷ এ-ন র-দ আ-ে ৷ ------------- এখন রোদ আছে ৷ 0
ēk-ana --da āchē ēkhana rōda āchē ē-h-n- r-d- ā-h- ---------------- ēkhana rōda āchē
Este senin. এ-ি ম--র- -রো---ুব--ড-া)-৷ এট- মন-রম (র-দ খ-ব কড--) ৷ এ-ি ম-ো-ম (-ো- খ-ব ক-়-) ৷ -------------------------- এটি মনোরম (রোদ খুব কড়া) ৷ 0
ēṭi--an-ram--(r--- --ub--kaṛā) ēṭi manōrama (rōda khuba kaṛā) ē-i m-n-r-m- (-ō-a k-u-a k-ṛ-) ------------------------------ ēṭi manōrama (rōda khuba kaṛā)
Cum este astăzi vremea? আজ-আ-হ-ও---কেম-? আজ আবহ-ওয়- ক-মন? আ- আ-হ-ও-া ক-ম-? ---------------- আজ আবহাওয়া কেমন? 0
āj- --ahā---- k-m--a? āja ābahā'ōẏā kēmana? ā-a ā-a-ā-ō-ā k-m-n-? --------------------- āja ābahā'ōẏā kēmana?
Astăzi este rece. আজ--া-্ড- -ড়ছে ৷ আজ ঠ-ণ-ড- পড়ছ- ৷ আ- ঠ-ণ-ড- প-ছ- ৷ ---------------- আজ ঠাণ্ডা পড়ছে ৷ 0
Ā-- ṭh-ṇ----a-ac-ē Āja ṭhāṇḍā paṛachē Ā-a ṭ-ā-ḍ- p-ṛ-c-ē ------------------ Āja ṭhāṇḍā paṛachē
Astăzi este cald. আ-কে গ-- -ড়---৷ আজক- গরম পড়ছ- ৷ আ-ক- গ-ম প-ছ- ৷ --------------- আজকে গরম পড়ছে ৷ 0
āj--- g--am----ṛ-chē ājakē garama paṛachē ā-a-ē g-r-m- p-ṛ-c-ē -------------------- ājakē garama paṛachē

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.