Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   uk Пори року і погода

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шістнадцять]

16 [shistnadtsyatʹ]

Пори року і погода

[Pory roku i pohoda]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Це ---- ----: Це пори року: Ц- п-р- р-к-: ------------- Це пори року: 0
Tse --r- r-k-: Tse pory roku: T-e p-r- r-k-: -------------- Tse pory roku:
primăvara, vara, В-с-а--л-то. Весна, літо. В-с-а- л-т-. ------------ Весна, літо. 0
V-sna- -ito. Vesna, lito. V-s-a- l-t-. ------------ Vesna, lito.
toamna şi iarna. О-інь-- з-м-. Осінь і зима. О-і-ь і з-м-. ------------- Осінь і зима. 0
Os--ʹ-i--ym-. Osinʹ i zyma. O-i-ʹ i z-m-. ------------- Osinʹ i zyma.
Vara este fierbinte. Лі-------ч-. Літо гаряче. Л-т- г-р-ч-. ------------ Літо гаряче. 0
Lito--ary-che. Lito haryache. L-t- h-r-a-h-. -------------- Lito haryache.
Vara bate soarele. Вл-т-у-св-т--ь -----. Влітку світить сонце. В-і-к- с-і-и-ь с-н-е- --------------------- Влітку світить сонце. 0
Vli-ku sv-ty-ʹ-so----. Vlitku svitytʹ sontse. V-i-k- s-i-y-ʹ s-n-s-. ---------------------- Vlitku svitytʹ sontse.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Влі----ми--хоч- -у---мо. Влітку ми охоче гуляємо. В-і-к- м- о-о-е г-л-є-о- ------------------------ Влітку ми охоче гуляємо. 0
Vl-t-- -- okh-che -ulyaye-o. Vlitku my okhoche hulyayemo. V-i-k- m- o-h-c-e h-l-a-e-o- ---------------------------- Vlitku my okhoche hulyayemo.
Iarna este rece. Зима-холодн-. Зима холодна. З-м- х-л-д-а- ------------- Зима холодна. 0
Zy-- kh--o-na. Zyma kholodna. Z-m- k-o-o-n-. -------------- Zyma kholodna.
Iarna ninge sau plouă. В-и--- п--ає с--г-а-- --е-до-. Взимку падає сніг або йде дощ. В-и-к- п-д-є с-і- а-о й-е д-щ- ------------------------------ Взимку падає сніг або йде дощ. 0
V---ku pad-ye --ih-ab- -̆-- -o-hc-. Vzymku padaye snih abo y-de doshch. V-y-k- p-d-y- s-i- a-o y-d- d-s-c-. ----------------------------------- Vzymku padaye snih abo y̆de doshch.
Iarna stăm cu plăcere acasă. В--мку м----оч---а--шає--с- --ом-. Взимку ми охоче залишаємося вдома. В-и-к- м- о-о-е з-л-ш-є-о-я в-о-а- ---------------------------------- Взимку ми охоче залишаємося вдома. 0
Vzy-ku ----kh---e--a-y-ha-emo--a -----. Vzymku my okhoche zalyshayemosya vdoma. V-y-k- m- o-h-c-e z-l-s-a-e-o-y- v-o-a- --------------------------------------- Vzymku my okhoche zalyshayemosya vdoma.
Este rece. Х-л---о. Холодно. Х-л-д-о- -------- Холодно. 0
Kh---dno. Kholodno. K-o-o-n-. --------- Kholodno.
Plouă. Па-а--д-щ. Падає дощ. П-д-є д-щ- ---------- Падає дощ. 0
P-d----d--hch. Padaye doshch. P-d-y- d-s-c-. -------------- Padaye doshch.
Bate vântul. Ві-р--о. Вітряно. В-т-я-о- -------- Вітряно. 0
V-tr---o. Vitryano. V-t-y-n-. --------- Vitryano.
Este cald. Т--л-. Тепло. Т-п-о- ------ Тепло. 0
Te--o. Teplo. T-p-o- ------ Teplo.
Este însorit. Соня-но. Сонячно. С-н-ч-о- -------- Сонячно. 0
So----hno. Sonyachno. S-n-a-h-o- ---------- Sonyachno.
Este senin. Я-но. Ясно. Я-н-. ----- Ясно. 0
Ya-n-. Yasno. Y-s-o- ------ Yasno.
Cum este astăzi vremea? Я-а сь-----і-п-г---? Яка сьогодні погода? Я-а с-о-о-н- п-г-д-? -------------------- Яка сьогодні погода? 0
Y----s--h--n- -o-oda? Yaka sʹohodni pohoda? Y-k- s-o-o-n- p-h-d-? --------------------- Yaka sʹohodni pohoda?
Astăzi este rece. Сь--одн--хол-д--. Сьогодні холодно. С-о-о-н- х-л-д-о- ----------------- Сьогодні холодно. 0
S-o----- k--lod--. Sʹohodni kholodno. S-o-o-n- k-o-o-n-. ------------------ Sʹohodni kholodno.
Astăzi este cald. С-ого--- -----. Сьогодні тепло. С-о-о-н- т-п-о- --------------- Сьогодні тепло. 0
S-o----i tep-o. Sʹohodni teplo. S-o-o-n- t-p-o- --------------- Sʹohodni teplo.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.