Dicționar de expresii

ro În natură   »   uk На природі

26 [douăzeci şi şase]

În natură

În natură

26 [двадцять шість]

26 [dvadtsyatʹ shistʹ]

На природі

[Na pryrodi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vezi acolo turnul? Б-ч-ш-т---в---? Бачиш там вежу? Б-ч-ш т-м в-ж-? --------------- Бачиш там вежу? 0
Ba-hy-h -am---z-u? Bachysh tam vezhu? B-c-y-h t-m v-z-u- ------------------ Bachysh tam vezhu?
Vezi acolo muntele? Б-ч-ш там-гору? Бачиш там гору? Б-ч-ш т-м г-р-? --------------- Бачиш там гору? 0
Ba----h --m----u? Bachysh tam horu? B-c-y-h t-m h-r-? ----------------- Bachysh tam horu?
Vezi acolo satul? Б--и---а--сел-? Бачиш там село? Б-ч-ш т-м с-л-? --------------- Бачиш там село? 0
B---ys- tam --l-? Bachysh tam selo? B-c-y-h t-m s-l-? ----------------- Bachysh tam selo?
Vezi acolo râul? Б--иш --м-р--к-? Бачиш там річку? Б-ч-ш т-м р-ч-у- ---------------- Бачиш там річку? 0
B-c---- t-- -ic-k-? Bachysh tam richku? B-c-y-h t-m r-c-k-? ------------------- Bachysh tam richku?
Vezi acolo podul? Ба----т-- м--т? Бачиш там міст? Б-ч-ш т-м м-с-? --------------- Бачиш там міст? 0
B-ch-s- --- --s-? Bachysh tam mist? B-c-y-h t-m m-s-? ----------------- Bachysh tam mist?
Vezi acolo lacul? Б-ч-----м --е-о? Бачиш там озеро? Б-ч-ш т-м о-е-о- ---------------- Бачиш там озеро? 0
B-c---h -am --e-o? Bachysh tam ozero? B-c-y-h t-m o-e-o- ------------------ Bachysh tam ozero?
Pasărea aceea îmi place. Той ---х-м--і п---б---ься. Той птах мені подобається. Т-й п-а- м-н- п-д-б-є-ь-я- -------------------------- Той птах мені подобається. 0
T-y̆ -t-kh-me-i po-o-ay---sya. Toy- ptakh meni podobayetʹsya. T-y- p-a-h m-n- p-d-b-y-t-s-a- ------------------------------ Toy̆ ptakh meni podobayetʹsya.
Pomul acela îmi place. Те де-е----е-і -од------с-. Те дерево мені подобається. Т- д-р-в- м-н- п-д-б-є-ь-я- --------------------------- Те дерево мені подобається. 0
T- --revo------podob-yetʹ--a. Te derevo meni podobayetʹsya. T- d-r-v- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ----------------------------- Te derevo meni podobayetʹsya.
Piatra aceea îmi place. То- -амінь-ме-і--од-б---ься. Той камінь мені подобається. Т-й к-м-н- м-н- п-д-б-є-ь-я- ---------------------------- Той камінь мені подобається. 0
To---kaminʹ me-i-po---a-e---ya. Toy- kaminʹ meni podobayetʹsya. T-y- k-m-n- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ------------------------------- Toy̆ kaminʹ meni podobayetʹsya.
Parcul acela îmi place. Той----к----- ---об-єтьс-. Той парк мені подобається. Т-й п-р- м-н- п-д-б-є-ь-я- -------------------------- Той парк мені подобається. 0
T--̆ -a----e-i --d-b-ye-ʹsy-. Toy- park meni podobayetʹsya. T-y- p-r- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ----------------------------- Toy̆ park meni podobayetʹsya.
Grădina aceea îmi place. Т-- -ад ---і-п-----єть-я. Той сад мені подобається. Т-й с-д м-н- п-д-б-є-ь-я- ------------------------- Той сад мені подобається. 0
To---s-----n- pod---y-t-sy-. Toy- sad meni podobayetʹsya. T-y- s-d m-n- p-d-b-y-t-s-a- ---------------------------- Toy̆ sad meni podobayetʹsya.
Florile acelea îmi plac. Т- ---тк--м-н- --добає---я. Та квітка мені подобається. Т- к-і-к- м-н- п-д-б-є-ь-я- --------------------------- Та квітка мені подобається. 0
Ta -v---- m--i --dobayet----. Ta kvitka meni podobayetʹsya. T- k-i-k- m-n- p-d-b-y-t-s-a- ----------------------------- Ta kvitka meni podobayetʹsya.
Mi se pare drăguţ. Я в-ажа--це ------. Я вважаю це гарним. Я в-а-а- ц- г-р-и-. ------------------- Я вважаю це гарним. 0
YA v-----y--ts--h--ny-. YA vvazhayu tse harnym. Y- v-a-h-y- t-e h-r-y-. ----------------------- YA vvazhayu tse harnym.
Mi se pare interesant. Я--в-ж-ю----ці--в--. Я вважаю це цікавим. Я в-а-а- ц- ц-к-в-м- -------------------- Я вважаю це цікавим. 0
YA vv-z---- t-e-t--ka--m. YA vvazhayu tse tsikavym. Y- v-a-h-y- t-e t-i-a-y-. ------------------------- YA vvazhayu tse tsikavym.
Mi se pare foarte frumos. Я вв--аю-це ч---вим. Я вважаю це чудовим. Я в-а-а- ц- ч-д-в-м- -------------------- Я вважаю це чудовим. 0
YA-v-a-ha-- --- --ud----. YA vvazhayu tse chudovym. Y- v-a-h-y- t-e c-u-o-y-. ------------------------- YA vvazhayu tse chudovym.
Mi se pare urât. Я-вв-жаю--е -ридким. Я вважаю це бридким. Я в-а-а- ц- б-и-к-м- -------------------- Я вважаю це бридким. 0
Y- v-a-h-y- -se-b-yd-y-. YA vvazhayu tse brydkym. Y- v-a-h-y- t-e b-y-k-m- ------------------------ YA vvazhayu tse brydkym.
Mi se pare plictisitor. Я в---аю-це--уд-и-. Я вважаю це нудним. Я в-а-а- ц- н-д-и-. ------------------- Я вважаю це нудним. 0
YA-v-azh-yu-ts--nudnym. YA vvazhayu tse nudnym. Y- v-a-h-y- t-e n-d-y-. ----------------------- YA vvazhayu tse nudnym.
Mi se pare groaznic. Я--важ-- ц- ---ашн--. Я вважаю це страшним. Я в-а-а- ц- с-р-ш-и-. --------------------- Я вважаю це страшним. 0
Y--v-a----- tse-s------ym. YA vvazhayu tse strashnym. Y- v-a-h-y- t-e s-r-s-n-m- -------------------------- YA vvazhayu tse strashnym.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbi şi proverbe

În fiecare limbă, există proverbe. Proverbele reprezintă o parte importantă a identităţii naţionale. Prin intermediul proverbelor, descoperim valorile şi normele unei ţări. Forma lor este cunoscută de toţi şi definitivă, deci nu se poate modifica. Proverbele sunt mereu scurte şi la obiect. Adesea, acestea folosesc metafore. Numeroase proverbe deţin o structură poetică. Majoritatea proverbelor ne dau sfaturi asupra regulilor de bună purtare. Dar proverbele exercită de asemenea, în mod clar, o critică. Proverbele folosesc adesea stereotipuri. Este vorba de trăsături tipice ţărilor sau popoarelor. Proverbele au o tradiţie îndelungată. Aristotel le considera mici texte filosofice. În retorică şi literatură, ele reprezintă o figură de stil importantă. Ceea ce le face deosebite, este că sunt mereu de actualitate. În lingvistică, există o disciplină care le studiază. Există numeroase proverbe în mai multe limbi. Ele se pot chiar şi asemăna pe plan lexical. Aşadar, vorbitorii de limbi diferite folosesc aceleaşi cuvinte. Bellende Hunde beißen nicht, Perro que ladra no muerde. (GER-SP) Alte proverbe se aseamănă pe plan semantic. Adică acelaşi conţinut este redat prin alte cuvinte. Appeler un chat un chat, Dire pane al pane e vino al vino. (FR-IT) Astfel, proverbele ne ajută să înţelegem alte popoare şi alte culturi. Cele mai interesante proverbe sunt cele care se regăsesc în întreaga lume. Există ‘mari’ teme ale existenţei umane. Astfel, proverbele abordează experienţa universală. Ele arată că suntem cu toţii egali, indiferent de limba pe care o vorbim!
Știați?
Letona este membră a grupului estic al limbilor baltice. Limba este vorbită de mai mult de 2 milioane de oameni. Letona este foarte apropiată de lituaniană. Cu toate acestea, cele două limbi nu sunt foarte similare una cu alta. Se poate întâmpla ca lituaniana și letona să ducă spre rusă. Structura limbii letone este mai puțin arhaică comparativ cu lituaniana. Dar multe elemente antice pot fi încă găsite în cântecele și poeziile tradiționale. Acestea arată, de exemplu, relația lingvistică dintre letonă și latină. Vocabularul leton este construit într-o manieră foarte interesantă. Conține foarte multe cuvinte care vin din alte limbi. Printre acestea sunt germana, suedeza, rusa sau engleza. Unele cuvinte sunt create recent, pur și simplu fiindcă lipseau. Letona e scrisă cu alfabet latin și accentuată pe prima silabă. Gramatica are numeroase trăsături care nu există în alte limbi. Cu toate acestea, regulile lor sunt întotdeauna clare și distincte.