Dicționar de expresii

ro În oraş   »   da I byen

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [femogtyve]

I byen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. J-g-s-a--t-l-s--t---e-. J-- s--- t-- s--------- J-g s-a- t-l s-a-i-n-n- ----------------------- Jeg skal til stationen. 0
Vreau să merg la aeroport. Je-----l -il -uft-a-ne-. J-- s--- t-- l---------- J-g s-a- t-l l-f-h-v-e-. ------------------------ Jeg skal til lufthavnen. 0
Vreau să merg în centrul oraşului. J-- sk---ti- ce-tr--. J-- s--- t-- c------- J-g s-a- t-l c-n-r-m- --------------------- Jeg skal til centrum. 0
Cum ajung la gară? H---d----om-er-j---til-s-ationen? H------ k----- j-- t-- s--------- H-o-d-n k-m-e- j-g t-l s-a-i-n-n- --------------------------------- Hvordan kommer jeg til stationen? 0
Cum ajung la aeroport? Hvor-a- -o------eg--i---u--ha-n--? H------ k----- j-- t-- l---------- H-o-d-n k-m-e- j-g t-l l-f-h-v-e-? ---------------------------------- Hvordan kommer jeg til lufthavnen? 0
Cum ajung în centrul oraşului? Hv-r-a- ko--e- --g --- c-nt--m? H------ k----- j-- t-- c------- H-o-d-n k-m-e- j-g t-l c-n-r-m- ------------------------------- Hvordan kommer jeg til centrum? 0
Am nevoie de un taxi. J-g --r----g -o---- t-xa. J-- h-- b--- f-- e- t---- J-g h-r b-u- f-r e- t-x-. ------------------------- Jeg har brug for en taxa. 0
Am nevoie de o hartă. Je--har -ru- --r--t-k--t-o-er -yen. J-- h-- b--- f-- e- k--- o--- b---- J-g h-r b-u- f-r e- k-r- o-e- b-e-. ----------------------------------- Jeg har brug for et kort over byen. 0
Am nevoie de un hotel. Je--har --u---or-et---t-l. J-- h-- b--- f-- e- h----- J-g h-r b-u- f-r e- h-t-l- -------------------------- Jeg har brug for et hotel. 0
Vreau să închiriez o maşină. Je--vil ge-n--l-je -n bil. J-- v-- g---- l--- e- b--- J-g v-l g-r-e l-j- e- b-l- -------------------------- Jeg vil gerne leje en bil. 0
Aici este cartea mea de credit. H-r-e- --- -redit---t. H-- e- m-- k---------- H-r e- m-t k-e-i-k-r-. ---------------------- Her er mit kreditkort. 0
Aici este permisul meu auto. H----- m-t k---ko-t. H-- e- m-- k-------- H-r e- m-t k-r-k-r-. -------------------- Her er mit kørekort. 0
Ce este de văzut în oraş? H-a- s-al--an se i--yen? H--- s--- m-- s- i b---- H-a- s-a- m-n s- i b-e-? ------------------------ Hvad skal man se i byen? 0
Mergeţi în centrul istoric. Gå--e- -il-de- ga--- by--l. G- h-- t-- d-- g---- b----- G- h-n t-l d-n g-m-e b-d-l- --------------------------- Gå hen til den gamle bydel. 0
Faceţi un tur al oraşului. T---p- -----u--i--y-n. T-- p- r------ i b---- T-g p- r-n-t-r i b-e-. ---------------------- Tag på rundtur i byen. 0
Mergeţi în port. Gå--ed -----a--en. G- n-- t-- h------ G- n-d t-l h-v-e-. ------------------ Gå ned til havnen. 0
Faceţi un tur al portului. T-g-på--av--r---far-. T-- p- h------------- T-g p- h-v-e-u-d-a-t- --------------------- Tag på havnerundfart. 0
Ce obiective turistice mai există? Hv--ke --v--d-g----r -- de- ----rs? H----- s------------ e- d-- e------ H-i-k- s-v-r-i-h-d-r e- d-r e-l-r-? ----------------------------------- Hvilke seværdigheder er der ellers? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!