Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   da På restaurant 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [enogtredive]

På restaurant 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Jeg v-- -ern- -av---n --rre-. J__ v__ g____ h___ e_ f______ J-g v-l g-r-e h-v- e- f-r-e-. ----------------------------- Jeg vil gerne have en forret. 0
Doresc o salată. J-g -i- ---ne------e- sala-. J__ v__ g____ h___ e_ s_____ J-g v-l g-r-e h-v- e- s-l-t- ---------------------------- Jeg vil gerne have en salat. 0
Doresc o supă. J-g -i- g-r-e h--e--n su-p-. J__ v__ g____ h___ e_ s_____ J-g v-l g-r-e h-v- e- s-p-e- ---------------------------- Jeg vil gerne have en suppe. 0
Doresc un desert. Jeg-v-l-gerne-ha---de-----. J__ v__ g____ h___ d_______ J-g v-l g-r-e h-v- d-s-e-t- --------------------------- Jeg vil gerne have dessert. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. J------ gern---a---is---d -lødes-um. J__ v__ g____ h___ i_ m__ f_________ J-g v-l g-r-e h-v- i- m-d f-ø-e-k-m- ------------------------------------ Jeg vil gerne have is med flødeskum. 0
Doresc fructe sau brânză. J-g -i- -e-n- -av- ----t--l-e--ost. J__ v__ g____ h___ f____ e____ o___ J-g v-l g-r-e h-v- f-u-t e-l-r o-t- ----------------------------------- Jeg vil gerne have frugt eller ost. 0
Vrem să luăm micul dejun. Vi-vil g-rne -p--e-----e-ma-. V_ v__ g____ s____ m_________ V- v-l g-r-e s-i-e m-r-e-m-d- ----------------------------- Vi vil gerne spise morgenmad. 0
Vrem să mâncăm prânzul. V---i---erne-sp-se--r-ko-t. V_ v__ g____ s____ f_______ V- v-l g-r-e s-i-e f-o-o-t- --------------------------- Vi vil gerne spise frokost. 0
Vrem să cinăm. V--vil--e--e-spise--f-ens---. V_ v__ g____ s____ a_________ V- v-l g-r-e s-i-e a-t-n-m-d- ----------------------------- Vi vil gerne spise aftensmad. 0
Ce doriţi la micul dejun? H--d -i- d--- - ---- -il mo-ge----? H___ v__ d_ / I h___ t__ m_________ H-a- v-l d- / I h-v- t-l m-r-e-m-d- ----------------------------------- Hvad vil du / I have til morgenmad? 0
Chiflă cu gem şi miere? Ru---t-kk-r-m----a-mela-e-og--on--n-? R__________ m__ m________ o_ h_______ R-n-s-y-k-r m-d m-r-e-a-e o- h-n-i-g- ------------------------------------- Rundstykker med marmelade og honning? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Ris-e- -r-d-me--pøls--o- os-? R_____ b___ m__ p____ o_ o___ R-s-e- b-ø- m-d p-l-e o- o-t- ----------------------------- Ristet brød med pølse og ost? 0
Un ou fiert? Et--o-t-æg? E_ k___ æ__ E- k-g- æ-? ----------- Et kogt æg? 0
Un ochi? Et-s-e---g? E_ s_______ E- s-e-l-g- ----------- Et spejlæg? 0
O omletă? En--melet? E_ o______ E- o-e-e-? ---------- En omelet? 0
Vă rog încă un iaurt. M- -e---e-e -m-e---o-hur--me--? M_ j__ b___ o_ e_ y______ m____ M- j-g b-d- o- e- y-g-u-t m-r-? ------------------------------- Må jeg bede om en yoghurt mere? 0
Vă rog încă sare şi piper. M---e---e-e om--a-t -g-p---r-----? M_ j__ b___ o_ s___ o_ p____ o____ M- j-g b-d- o- s-l- o- p-b-r o-s-? ---------------------------------- Må jeg bede om salt og peber også? 0
Vă rog un pahar cu apă. Må j-- --d---m-e- -l-----n- --r-? M_ j__ b___ o_ e_ g___ v___ m____ M- j-g b-d- o- e- g-a- v-n- m-r-? --------------------------------- Må jeg bede om et glas vand mere? 0

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!