Dicționar de expresii

ro În oraş   »   ka ქალაქში

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [ოცდახუთი]

25 [otsdakhuti]

ქალაქში

[kalakshi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. ს-დ----ე მი-დ-. სადგურზე მინდა. ს-დ-უ-ზ- მ-ნ-ა- --------------- სადგურზე მინდა. 0
sadg--------d-. sadgurze minda. s-d-u-z- m-n-a- --------------- sadgurze minda.
Vreau să merg la aeroport. ა-რო--რტშ---ი-დ-. აეროპორტში მინდა. ა-რ-პ-რ-შ- მ-ნ-ა- ----------------- აეროპორტში მინდა. 0
aer--'o-t-shi-min--. aerop'ort'shi minda. a-r-p-o-t-s-i m-n-a- -------------------- aerop'ort'shi minda.
Vreau să merg în centrul oraşului. ქალ-ქ-ს-ცე--რში --ნდ-. ქალაქის ცენტრში მინდა. ქ-ლ-ქ-ს ც-ნ-რ-ი მ-ნ-ა- ---------------------- ქალაქის ცენტრში მინდა. 0
k---ki- -se-t'rsh---ind-. kalakis tsent'rshi minda. k-l-k-s t-e-t-r-h- m-n-a- ------------------------- kalakis tsent'rshi minda.
Cum ajung la gară? როგ-- -ივიდე --დგურა---? როგორ მივიდე სადგურამდე? რ-გ-რ მ-ვ-დ- ს-დ-უ-ა-დ-? ------------------------ როგორ მივიდე სადგურამდე? 0
ro-o- m-v-de--a-g-ra-d-? rogor mivide sadguramde? r-g-r m-v-d- s-d-u-a-d-? ------------------------ rogor mivide sadguramde?
Cum ajung la aeroport? რ-გ----ივ-დე --რ-პო------? როგორ მივიდე აეროპორტამდე? რ-გ-რ მ-ვ-დ- ა-რ-პ-რ-ა-დ-? -------------------------- როგორ მივიდე აეროპორტამდე? 0
rogo- --vi-e-aer-p---t-a-d-? rogor mivide aerop'ort'amde? r-g-r m-v-d- a-r-p-o-t-a-d-? ---------------------------- rogor mivide aerop'ort'amde?
Cum ajung în centrul oraşului? რ-----მ--ი-ე ქალ-ქის-ც-ნტრ--დ-? როგორ მივიდე ქალაქის ცენტრამდე? რ-გ-რ მ-ვ-დ- ქ-ლ-ქ-ს ც-ნ-რ-მ-ე- ------------------------------- როგორ მივიდე ქალაქის ცენტრამდე? 0
rogo----v-de ka----s-ts--t'r----? rogor mivide kalakis tsent'ramde? r-g-r m-v-d- k-l-k-s t-e-t-r-m-e- --------------------------------- rogor mivide kalakis tsent'ramde?
Am nevoie de un taxi. ტ-ქს---ჭირ--ბ-. ტაქსი მჭირდება. ტ-ქ-ი მ-ი-დ-ბ-. --------------- ტაქსი მჭირდება. 0
t'ak-i m--'i----a. t'aksi mch'irdeba. t-a-s- m-h-i-d-b-. ------------------ t'aksi mch'irdeba.
Am nevoie de o hartă. ქ-ლა----რუკ--მჭირდე-ა. ქალაქის რუკა მჭირდება. ქ-ლ-ქ-ს რ-კ- მ-ი-დ-ბ-. ---------------------- ქალაქის რუკა მჭირდება. 0
k-l-k-s ru-'- -------e-a. kalakis ruk'a mch'irdeba. k-l-k-s r-k-a m-h-i-d-b-. ------------------------- kalakis ruk'a mch'irdeba.
Am nevoie de un hotel. ს-სტ---ო -ჭ-რდ-ბა. სასტუმრო მჭირდება. ს-ს-უ-რ- მ-ი-დ-ბ-. ------------------ სასტუმრო მჭირდება. 0
s--t-u--o m----r-eb-. sast'umro mch'irdeba. s-s-'-m-o m-h-i-d-b-. --------------------- sast'umro mch'irdeba.
Vreau să închiriez o maşină. მი-და მ-ნქანა -იქი-ავ-. მინდა მანქანა ვიქირავო. მ-ნ-ა მ-ნ-ა-ა ვ-ქ-რ-ვ-. ----------------------- მინდა მანქანა ვიქირავო. 0
minda--a--an- -iki---o. minda mankana vikiravo. m-n-a m-n-a-a v-k-r-v-. ----------------------- minda mankana vikiravo.
Aici este cartea mea de credit. აი, ---ი--აკრ-დიტო -არათ-. აი, ჩემი საკრედიტო ბარათი. ა-, ჩ-მ- ს-კ-ე-ი-ო ბ-რ-თ-. -------------------------- აი, ჩემი საკრედიტო ბარათი. 0
ai, --emi -----ed---o---rati. ai, chemi sak'redit'o barati. a-, c-e-i s-k-r-d-t-o b-r-t-. ----------------------------- ai, chemi sak'redit'o barati.
Aici este permisul meu auto. აი, ჩ-მი-მა--ვ-- -ოწ--ბა. აი, ჩემი მართვის მოწმობა. ა-, ჩ-მ- მ-რ-ვ-ს მ-წ-ო-ა- ------------------------- აი, ჩემი მართვის მოწმობა. 0
a-- -h--i m-r-vi- -o---mob-. ai, chemi martvis mots'moba. a-, c-e-i m-r-v-s m-t-'-o-a- ---------------------------- ai, chemi martvis mots'moba.
Ce este de văzut în oraş? რა ა-ი------ქ----ან-ხავ-? რა არის ქალაქში სანახავი? რ- ა-ი- ქ-ლ-ქ-ი ს-ნ-ხ-ვ-? ------------------------- რა არის ქალაქში სანახავი? 0
r- a--s-k-laksh-----ak-a-i? ra aris kalakshi sanakhavi? r- a-i- k-l-k-h- s-n-k-a-i- --------------------------- ra aris kalakshi sanakhavi?
Mergeţi în centrul istoric. წ------ვ----ალ----! წადით ძველ ქალაქში! წ-დ-თ ძ-ე- ქ-ლ-ქ-ი- ------------------- წადით ძველ ქალაქში! 0
t-'ad----zv-- -al-k--i! ts'adit dzvel kalakshi! t-'-d-t d-v-l k-l-k-h-! ----------------------- ts'adit dzvel kalakshi!
Faceţi un tur al oraşului. მ-აწყ--თ -----რსია-ქალა-ში! მოაწყვეთ ექსკურსია ქალაქში! მ-ა-ყ-ე- ე-ს-უ-ს-ა ქ-ლ-ქ-ი- --------------------------- მოაწყვეთ ექსკურსია ქალაქში! 0
mo----q--- ek---ur-ia-ka--k-h-! moats'qvet eksk'ursia kalakshi! m-a-s-q-e- e-s-'-r-i- k-l-k-h-! ------------------------------- moats'qvet eksk'ursia kalakshi!
Mergeţi în port. წადი---ა---დგ--ში! წადით ნავსადგურში! წ-დ-თ ნ-ვ-ა-გ-რ-ი- ------------------ წადით ნავსადგურში! 0
ts--d---n----dg---hi! ts'adit navsadgurshi! t-'-d-t n-v-a-g-r-h-! --------------------- ts'adit navsadgurshi!
Faceţi un tur al portului. მ----ვ-თ-ე--კურსი-----სა-გურ--! მოაწყვეთ ექსკურსია ნავსადგურში! მ-ა-ყ-ე- ე-ს-უ-ს-ა ნ-ვ-ა-გ-რ-ი- ------------------------------- მოაწყვეთ ექსკურსია ნავსადგურში! 0
mo--s'q-e- -ks-'-rsi--na-sad------! moats'qvet eksk'ursia navsadgurshi! m-a-s-q-e- e-s-'-r-i- n-v-a-g-r-h-! ----------------------------------- moats'qvet eksk'ursia navsadgurshi!
Ce obiective turistice mai există? კ--ევ--ა-სან-----ებ-ა? კიდევ რა სანახაობებია? კ-დ-ვ რ- ს-ნ-ხ-ო-ე-ი-? ---------------------- კიდევ რა სანახაობებია? 0
k'--e--r- -a----ao-ebia? k'idev ra sanakhaobebia? k-i-e- r- s-n-k-a-b-b-a- ------------------------ k'idev ra sanakhaobebia?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!