Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   bs Prošlost 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [osamdeset i dva]

Prošlost 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bosniacă Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Je-i-li ----o-/ -oral--z--t- hi--u po-o-? J--- l- m---- / m----- z---- h---- p----- J-s- l- m-r-o / m-r-l- z-a-i h-t-u p-m-ć- ----------------------------------------- Jesi li morao / morala zvati hitnu pomoć? 0
A trebuit să chemi doctorul? Je-- li-mora----m--al- z-at-----to--? J--- l- m---- / m----- z---- d------- J-s- l- m-r-o / m-r-l- z-a-i d-k-o-a- ------------------------------------- Jesi li morao / morala zvati doktora? 0
A trebuit să chemi poliţia? Jesi-li-mo-a- / ---a-a --a---p--i-iju? J--- l- m---- / m----- z---- p-------- J-s- l- m-r-o / m-r-l- z-a-i p-l-c-j-? -------------------------------------- Jesi li morao / morala zvati policiju? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. Ima-e--- ---j --l-f-n-- -p-a---sam -- ---o ----a-a. I---- l- b--- t-------- U----- s-- g- i--- / i----- I-a-e l- b-o- t-l-f-n-? U-r-v- s-m g- i-a- / i-a-a- --------------------------------------------------- Imate li broj telefona? Upravo sam ga imao / imala. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Imate--i-a-r-s-?-Up-avo---- j----ao - i----. I---- l- a------ U----- s-- j- i--- / i----- I-a-e l- a-r-s-? U-r-v- s-m j- i-a- / i-a-a- -------------------------------------------- Imate li adresu? Upravo sam je imao / imala. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. I-at---- ---n ---d-- U----o-s-- g--imao /--mala. I---- l- p--- g----- U----- s-- g- i--- / i----- I-a-e l- p-a- g-a-a- U-r-v- s-m g- i-a- / i-a-a- ------------------------------------------------ Imate li plan grada? Upravo sam ga imao / imala. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. D- -i -- ------n- vrije-e?--n n-je m-ga- do----- --i--me. D- l- j- d---- n- v------- O- n--- m---- d--- n- v------- D- l- j- d-š-o n- v-i-e-e- O- n-j- m-g-o d-ć- n- v-i-e-e- --------------------------------------------------------- Da li je došao na vrijeme? On nije mogao doći na vrijeme. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. Je -- -ro--š-o---t? On ---e-mog---pr--ać---u-. J- l- p------- p--- O- n--- m---- p------ p--- J- l- p-o-a-a- p-t- O- n-j- m-g-o p-o-a-i p-t- ---------------------------------------------- Je li pronašao put? On nije mogao pronaći put. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Da l- te j------az-mi-? On--e--i-- m--ao --zu-jet-. D- l- t- j- o- r------- O- m- n--- m---- r--------- D- l- t- j- o- r-z-m-o- O- m- n-j- m-g-o r-z-m-e-i- --------------------------------------------------- Da li te je on razumio? On me nije mogao razumjeti. 0
De ce nu ai putut veni la timp? Z---o -i-i m---- - ---l--d-ći n------e-e? Z---- n--- m---- / m---- d--- n- v------- Z-š-o n-s- m-g-o / m-g-a d-ć- n- v-i-e-e- ----------------------------------------- Zašto nisi mogao / mogla doći na vrijeme? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? Za-t---------g-o-------- pro---i---t? Z---- n--- m---- / m---- p------ p--- Z-š-o n-s- m-g-o / m-g-a p-o-a-i p-t- ------------------------------------- Zašto nisi mogao / mogla pronaći put? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Zašto----ni-------- /-m-gla--a-umje-i? Z---- g- n--- m---- / m---- r--------- Z-š-o g- n-s- m-g-o / m-g-a r-z-m-e-i- -------------------------------------- Zašto ga nisi mogao / mogla razumjeti? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. Ja ni-a--------/ mog-- d--i -a v-i----, j-r--i-e -il- ---ob-sa. J- n---- m---- / m---- d--- n- v------- j-- n--- b--- a-------- J- n-s-m m-g-o / m-g-a d-ć- n- v-i-e-e- j-r n-j- b-l- a-t-b-s-. --------------------------------------------------------------- Ja nisam mogao / mogla doći na vrijeme, jer nije bilo autobusa. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. Ja-nisa---og-o-- -og-a-p---ać- p----j-r ---a--i-a- -l-- ---da. J- n---- m---- / m---- p------ p--- j-- n---- i--- p--- g----- J- n-s-m m-g-o / m-g-a p-o-a-i p-t- j-r n-s-m i-a- p-a- g-a-a- -------------------------------------------------------------- Ja nisam mogao / mogla pronaći put, jer nisam imao plan grada. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. J--g- --s-m-mo-a--/ ---l-----umje--,-j-- -e--uzi-a--ila-p--g-asna. J- g- n---- m---- / m---- r--------- j-- j- m----- b--- p--------- J- g- n-s-m m-g-o / m-g-a r-z-m-e-i- j-r j- m-z-k- b-l- p-e-l-s-a- ------------------------------------------------------------------ Ja ga nisam mogao / mogla razumjeti, jer je muzika bila preglasna. 0
A trebuit să iau un taxi. J- s---mo--o---mo--l---ze-i t-k-i. J- s-- m---- / m----- u---- t----- J- s-m m-r-o / m-r-l- u-e-i t-k-i- ---------------------------------- Ja sam morao / morala uzeti taksi. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. J--s-m---r---/ -o---a--------p-a-------. J- s-- m---- / m----- k----- p--- g----- J- s-m m-r-o / m-r-l- k-p-t- p-a- g-a-a- ---------------------------------------- Ja sam morao / morala kupiti plan grada. 0
A trebuit să opresc radioul. J- -----or-- - m------isklj-či-i--adi-. J- s-- m---- / m----- i--------- r----- J- s-m m-r-o / m-r-l- i-k-j-č-t- r-d-o- --------------------------------------- Ja sam morao / morala isključiti radio. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.