Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   hu Múlt 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [nyolcvankettő]

Múlt 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Maghiară Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Mus-áj ---- ----őt --v---? Muszáj volt mentőt hívnod? M-s-á- v-l- m-n-ő- h-v-o-? -------------------------- Muszáj volt mentőt hívnod? 0
A trebuit să chemi doctorul? Mu-záj----- -- or--st--ívnod? Muszáj volt az orvost hívnod? M-s-á- v-l- a- o-v-s- h-v-o-? ----------------------------- Muszáj volt az orvost hívnod? 0
A trebuit să chemi poliţia? Musz-j----t-a ----őr-ége- -ívnod? Muszáj volt a rendőrséget hívnod? M-s-á- v-l- a r-n-ő-s-g-t h-v-o-? --------------------------------- Muszáj volt a rendőrséget hívnod? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. M-gvan - -el--o---á-?--z -lő-- m----e-v--t. Megvan a telefonszám? Az előbb még megvolt. M-g-a- a t-l-f-n-z-m- A- e-ő-b m-g m-g-o-t- ------------------------------------------- Megvan a telefonszám? Az előbb még megvolt. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Meg--n-----m--Az-elő-b---g m---o--. Megvan a cím? Az előbb még megvolt. M-g-a- a c-m- A- e-ő-b m-g m-g-o-t- ----------------------------------- Megvan a cím? Az előbb még megvolt. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. M--va----vá-o-t-rk-p- A--e-ő-b--é----g-ol-. Megvan a várostérkép? Az előbb még megvolt. M-g-a- a v-r-s-é-k-p- A- e-ő-b m-g m-g-o-t- ------------------------------------------- Megvan a várostérkép? Az előbb még megvolt. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. Pon---a- jö-t? N-m tudo-t-pon-o----jö-ni. Pontosan jött? Nem tudott pontosan jönni. P-n-o-a- j-t-? N-m t-d-t- p-n-o-a- j-n-i- ----------------------------------------- Pontosan jött? Nem tudott pontosan jönni. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. Meg----l-a a- ---t? Ne--tud----egt-lálni az--ta-. Megtalálta az utat? Nem tudta megtalálni az utat. M-g-a-á-t- a- u-a-? N-m t-d-a m-g-a-á-n- a- u-a-. ------------------------------------------------- Megtalálta az utat? Nem tudta megtalálni az utat. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Megé----t tég--- N-m-t----t --g---e--. Megértett téged? Nem tudott megérteni. M-g-r-e-t t-g-d- N-m t-d-t- m-g-r-e-i- -------------------------------------- Megértett téged? Nem tudott megérteni. 0
De ce nu ai putut veni la timp? M-ér--ne- -u--ál pont-s---jö--i? Miért nem tudtál pontosan jönni? M-é-t n-m t-d-á- p-n-o-a- j-n-i- -------------------------------- Miért nem tudtál pontosan jönni? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? M-é---n-- -ud-ad--eg--lá--- -z-utat? Miért nem tudtad megtalálni az utat? M-é-t n-m t-d-a- m-g-a-á-n- a- u-a-? ------------------------------------ Miért nem tudtad megtalálni az utat? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? M-é-t---- --------t --gért--i? Miért nem tudtad őt megérteni? M-é-t n-m t-d-a- ő- m-g-r-e-i- ------------------------------ Miért nem tudtad őt megérteni? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. Ne- -udt---p-n--sa---önni, -e-t-n-m --t- bus-. Nem tudtam pontosan jönni, mert nem jött busz. N-m t-d-a- p-n-o-a- j-n-i- m-r- n-m j-t- b-s-. ---------------------------------------------- Nem tudtam pontosan jönni, mert nem jött busz. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. Ne---udtam-m---al---i--z-u--t, ---t ne- ---t-v-----érk-pe-. Nem tudtam megtalálni az utat, mert nem volt várostérképem. N-m t-d-a- m-g-a-á-n- a- u-a-, m-r- n-m v-l- v-r-s-é-k-p-m- ----------------------------------------------------------- Nem tudtam megtalálni az utat, mert nem volt várostérképem. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. N-m-t--ta---egért---- mert-ol--- h-n-os ---t --z---. Nem tudtam megérteni, mert olyan hangos volt a zene. N-m t-d-a- m-g-r-e-i- m-r- o-y-n h-n-o- v-l- a z-n-. ---------------------------------------------------- Nem tudtam megérteni, mert olyan hangos volt a zene. 0
A trebuit să iau un taxi. M-sz-j -o-t-e-y ---it hívn--. Muszáj volt egy taxit hívnom. M-s-á- v-l- e-y t-x-t h-v-o-. ----------------------------- Muszáj volt egy taxit hívnom. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. M---áj ------gy-----sté-k-p-- vás--olno-. Muszáj volt egy várostérképet vásárolnom. M-s-á- v-l- e-y v-r-s-é-k-p-t v-s-r-l-o-. ----------------------------------------- Muszáj volt egy várostérképet vásárolnom. 0
A trebuit să opresc radioul. Ki--e-let---ap---lnom ---á----. Ki kellett kapcsolnom a rádiót. K- k-l-e-t k-p-s-l-o- a r-d-ó-. ------------------------------- Ki kellett kapcsolnom a rádiót. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.