Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   nn Past tense 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [åttito]

Past tense 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? M-t-e ------gj-------b--en? Måtte du ringje sjukebilen? M-t-e d- r-n-j- s-u-e-i-e-? --------------------------- Måtte du ringje sjukebilen? 0
A trebuit să chemi doctorul? M--te--u -i---- -eg--? Måtte du ringje legen? M-t-e d- r-n-j- l-g-n- ---------------------- Måtte du ringje legen? 0
A trebuit să chemi poliţia? M-t-e -- r-n--- -o--t---? Måtte du ringje politiet? M-t-e d- r-n-j- p-l-t-e-? ------------------------- Måtte du ringje politiet? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. H-r -u-nu-m--et- E------e de- - st--. Har du nummeret? Eg hadde det i stad. H-r d- n-m-e-e-? E- h-d-e d-t i s-a-. ------------------------------------- Har du nummeret? Eg hadde det i stad. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Ha- du-adre--a- ---had---ho - s-a-. Har du adressa? Eg hadde ho i stad. H-r d- a-r-s-a- E- h-d-e h- i s-a-. ----------------------------------- Har du adressa? Eg hadde ho i stad. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. Ha-----b--a---t?--- --dd---e--i-sta-. Har du bykartet? Eg hadde det i stad. H-r d- b-k-r-e-? E- h-d-e d-t i s-a-. ------------------------------------- Har du bykartet? Eg hadde det i stad. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. K-m han---ti-e- Han -r-idd- ik-j- ----m- i --d-. Kom han i tide? Han greidde ikkje å kome i tide. K-m h-n i t-d-? H-n g-e-d-e i-k-e å k-m- i t-d-. ------------------------------------------------ Kom han i tide? Han greidde ikkje å kome i tide. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. Fa---h----e--n?-Han fan- ik--- --ge-. Fann han vegen? Han fann ikkje vegen. F-n- h-n v-g-n- H-n f-n- i-k-e v-g-n- ------------------------------------- Fann han vegen? Han fann ikkje vegen. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. F--s-o--an -eg? Han ---ne ik--e f----- --g. Forsto han deg? Han kunne ikkje forstå meg. F-r-t- h-n d-g- H-n k-n-e i-k-e f-r-t- m-g- ------------------------------------------- Forsto han deg? Han kunne ikkje forstå meg. 0
De ce nu ai putut veni la timp? K-if-- k---- du-i---- --me - t--e? Kvifor kunne du ikkje kome i tide? K-i-o- k-n-e d- i-k-e k-m- i t-d-? ---------------------------------- Kvifor kunne du ikkje kome i tide? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? K-i--r--ann -- ikk-- vege-? Kvifor fann du ikkje vegen? K-i-o- f-n- d- i-k-e v-g-n- --------------------------- Kvifor fann du ikkje vegen? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Kvi--r--o-s---d- -a- ik-je? Kvifor forsto du han ikkje? K-i-o- f-r-t- d- h-n i-k-e- --------------------------- Kvifor forsto du han ikkje? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. Eg--------je-- ---e---rd- --- i--je-gje-----ss. Eg kom ikkje i tide fordi det ikkje gjekk buss. E- k-m i-k-e i t-d- f-r-i d-t i-k-e g-e-k b-s-. ----------------------------------------------- Eg kom ikkje i tide fordi det ikkje gjekk buss. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. E- fa-- i---- ---e--f-rd--eg-i-k-e -a----k-r-. Eg fann ikkje vegen fordi eg ikkje hadde kart. E- f-n- i-k-e v-g-n f-r-i e- i-k-e h-d-e k-r-. ---------------------------------------------- Eg fann ikkje vegen fordi eg ikkje hadde kart. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. E----n-e----j- ---s-- h-n-f-rdi--usi---n-va--så ---. Eg kunne ikkje forstå han fordi musikken var så høg. E- k-n-e i-k-e f-r-t- h-n f-r-i m-s-k-e- v-r s- h-g- ---------------------------------------------------- Eg kunne ikkje forstå han fordi musikken var så høg. 0
A trebuit să iau un taxi. Eg måt-e ta e-n---o-je. Eg måtte ta ein drosje. E- m-t-e t- e-n d-o-j-. ----------------------- Eg måtte ta ein drosje. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. Eg---t-- -j--e eit --rt. Eg måtte kjøpe eit kart. E- m-t-e k-ø-e e-t k-r-. ------------------------ Eg måtte kjøpe eit kart. 0
A trebuit să opresc radioul. E--m--te s----v-r-d---n. Eg måtte slå av radioen. E- m-t-e s-å a- r-d-o-n- ------------------------ Eg måtte slå av radioen. 0

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.