Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   lt Praeitis 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [aštuoniasdešimt du]

Praeitis 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Lituaniană Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? A- -- t--ė-ai i-k--es-i-g--itą------albą? A_ t_ t______ i________ g_______ p_______ A- t- t-r-j-i i-k-i-s-i g-e-t-j- p-g-l-ą- ----------------------------------------- Ar tu turėjai iškviesti greitąją pagalbą? 0
A trebuit să chemi doctorul? A- t--turė-a- ---v--st- -y------? A_ t_ t______ i________ g________ A- t- t-r-j-i i-k-i-s-i g-d-t-j-? --------------------------------- Ar tu turėjai iškviesti gydytoją? 0
A trebuit să chemi poliţia? Ar -u-t-----i i-k--e-ti p----ij-? A_ t_ t______ i________ p________ A- t- t-r-j-i i-k-i-s-i p-l-c-j-? --------------------------------- Ar tu turėjai iškviesti policiją? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. Ar (jūs) ---ite---lef--o -um-rį--Ką -ik--aš)--- -----au. A_ (____ t_____ t_______ n______ K_ t__ (___ j_ t_______ A- (-ū-) t-r-t- t-l-f-n- n-m-r-? K- t-k (-š- j- t-r-j-u- -------------------------------------------------------- Ar (jūs) turite telefono numerį? Ką tik (aš) jį turėjau. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. A----ūs)-tu---- ad-e-ą? K--t---(aš) jį t---ja-. A_ (____ t_____ a______ K_ t__ (___ j_ t_______ A- (-ū-) t-r-t- a-r-s-? K- t-k (-š- j- t-r-j-u- ----------------------------------------------- Ar (jūs) turite adresą? Ką tik (aš) jį turėjau. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. Ar -jūs) t-ri---mie-t- p--n-? -ą -i-------jį-------u. A_ (____ t_____ m_____ p_____ K_ t__ (___ j_ t_______ A- (-ū-) t-r-t- m-e-t- p-a-ą- K- t-k (-š- j- t-r-j-u- ----------------------------------------------------- Ar (jūs) turite miesto planą? Ką tik (aš) jį turėjau. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. Ar--is-----ko-- atėj- la-k-?------egalė-o-------i /--tei-i-l---u. A_ j__ a_____ / a____ l_____ J__ n_______ a______ / a_____ l_____ A- j-s a-v-k- / a-ė-o l-i-u- J-s n-g-l-j- a-v-k-i / a-e-t- l-i-u- ----------------------------------------------------------------- Ar jis atvyko / atėjo laiku? Jis negalėjo atvykti / ateiti laiku. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. A----- r----k----?-Jis --ga-ėj-----t- --lio. A_ j__ r___ k_____ J__ n_______ r____ k_____ A- j-s r-d- k-l-ą- J-s n-g-l-j- r-s-i k-l-o- -------------------------------------------- Ar jis rado kelią? Jis negalėjo rasti kelio. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. A- j-s----- s----t----is-n--al--o-m--ęs--upr----. A_ j__ t___ s_______ J__ n_______ m____ s________ A- j-s t-v- s-p-a-o- J-s n-g-l-j- m-n-s s-p-a-t-. ------------------------------------------------- Ar jis tave suprato? Jis negalėjo manęs suprasti. 0
De ce nu ai putut veni la timp? K---- -t-)--e---ėjai --v-k---/ at-it- lai-u? K____ (___ n________ a______ / a_____ l_____ K-d-l (-u- n-g-l-j-i a-v-k-i / a-e-t- l-i-u- -------------------------------------------- Kodėl (tu) negalėjai atvykti / ateiti laiku? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? Ko--l-(-u- n--alėja- -a-t----lio? K____ (___ n________ r____ k_____ K-d-l (-u- n-g-l-j-i r-s-i k-l-o- --------------------------------- Kodėl (tu) negalėjai rasti kelio? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Ko--- ---) --g-----i ----upr---i? K____ (___ n________ j_ s________ K-d-l (-u- n-g-l-j-i j- s-p-a-t-? --------------------------------- Kodėl (tu) negalėjai jo suprasti? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. (Aš- -ega-ėja----v--ti--ai-u--n-s n-v-žia-o -u--b-sas. (___ n________ a______ l_____ n__ n________ a_________ (-š- n-g-l-j-u a-v-k-i l-i-u- n-s n-v-ž-a-o a-t-b-s-s- ------------------------------------------------------ (Aš) negalėjau atvykti laiku, nes nevažiavo autobusas. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. (-š) -egalė-au ra--i kel-o---e----t-rėja- m-e-to-pl-no. (___ n________ r____ k_____ n__ n________ m_____ p_____ (-š- n-g-l-j-u r-s-i k-l-o- n-s n-t-r-j-u m-e-t- p-a-o- ------------------------------------------------------- (Aš) negalėjau rasti kelio, nes neturėjau miesto plano. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. (--) n--a-ėj-u j- s--rast-, -es m-zi-a -uvo to-ia --r-i - -------i-ga. (___ n________ j_ s________ n__ m_____ b___ t____ g____ / t___________ (-š- n-g-l-j-u j- s-p-a-t-, n-s m-z-k- b-v- t-k-a g-r-i / t-i-k-m-n-a- ---------------------------------------------------------------------- (Aš) negalėjau jo suprasti, nes muzika buvo tokia garsi / triukšminga. 0
A trebuit să iau un taxi. (-š) -----au-va--uot- tak--. (___ t______ v_______ t_____ (-š- t-r-j-u v-ž-u-t- t-k-i- ---------------------------- (Aš) turėjau važiuoti taksi. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. (A---t--ė--u--usi--r-t--mie--o-p-a--. (___ t______ n_________ m_____ p_____ (-š- t-r-j-u n-s-p-r-t- m-e-t- p-a-ą- ------------------------------------- (Aš) turėjau nusipirkti miesto planą. 0
A trebuit să opresc radioul. (Aš- tu--j-- -šj---ti --di-ą. (___ t______ i_______ r______ (-š- t-r-j-u i-j-n-t- r-d-j-. ----------------------------- (Aš) turėjau išjungti radiją. 0

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.