Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   nl Verleden tijd 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [tweeëntachtig]

Verleden tijd 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Mo-st-je ee--z-e--na-----o--en? M---- j- e-- z--------- r------ M-e-t j- e-n z-e-e-a-t- r-e-e-? ------------------------------- Moest je een ziekenauto roepen? 0
A trebuit să chemi doctorul? Moe-t j- -- ---s ----en? M---- j- d- a--- r------ M-e-t j- d- a-t- r-e-e-? ------------------------ Moest je de arts roepen? 0
A trebuit să chemi poliţia? Moe---je-de -ol-t----oep-n? M---- j- d- p------ r------ M-e-t j- d- p-l-t-e r-e-e-? --------------------------- Moest je de politie roepen? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. He--- u-he---elefoon-u--er- --j-is--had--k h-t-n-g. H---- u h-- t-------------- Z------ h-- i- h-- n--- H-e-t u h-t t-l-f-o-n-m-e-? Z-j-i-t h-d i- h-t n-g- --------------------------------------------------- Heeft u het telefoonnummer? Zojuist had ik het nog. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. H-eft-- h--------? Z----st h-- -k h-t--o-. H---- u h-- a----- Z------ h-- i- h-- n--- H-e-t u h-t a-r-s- Z-j-i-t h-d i- h-t n-g- ------------------------------------------ Heeft u het adres? Zojuist had ik het nog. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. H-e-----d--pl---e--o--? -o----t had -- he----g. H---- u d- p----------- Z------ h-- i- h-- n--- H-e-t u d- p-a-t-g-o-d- Z-j-i-t h-d i- h-m n-g- ----------------------------------------------- Heeft u de plattegrond? Zojuist had ik hem nog. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. K--m -ij -p--ij-- -ij-kon ---- o- ti-d k-m-n. K--- h-- o- t---- H-- k-- n--- o- t--- k----- K-a- h-j o- t-j-? H-j k-n n-e- o- t-j- k-m-n- --------------------------------------------- Kwam hij op tijd? Hij kon niet op tijd komen. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. V--d hij -- w-g--H-- --n d- we- n--- --n-e-. V--- h-- d- w--- H-- k-- d- w-- n--- v------ V-n- h-j d- w-g- H-j k-n d- w-g n-e- v-n-e-. -------------------------------------------- Vond hij de weg? Hij kon de weg niet vinden. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. B----e- hij--ou---i- kon -ij ---t begr----n. B------ h-- j--- H-- k-- m-- n--- b--------- B-g-e-p h-j j-u- H-j k-n m-j n-e- b-g-i-p-n- -------------------------------------------- Begreep hij jou? Hij kon mij niet begrijpen. 0
De ce nu ai putut veni la timp? Wa---m---n--e--iet o- -i-d-----n? W----- k-- j- n--- o- t--- k----- W-a-o- k-n j- n-e- o- t-j- k-m-n- --------------------------------- Waarom kon je niet op tijd komen? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? W--r-- kon--e-d--w-----e- -ind--? W----- k-- j- d- w-- n--- v------ W-a-o- k-n j- d- w-g n-e- v-n-e-? --------------------------------- Waarom kon je de weg niet vinden? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? W---om -o---- --- ---t v-r--a--? W----- k-- j- h-- n--- v-------- W-a-o- k-n j- h-m n-e- v-r-t-a-? -------------------------------- Waarom kon je hem niet verstaan? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. Ik -o--nie---p-------o-en, -m-a--e--g----b-s re--. I- k-- n--- o- t--- k----- o---- e- g--- b-- r---- I- k-n n-e- o- t-j- k-m-n- o-d-t e- g-e- b-s r-e-. -------------------------------------------------- Ik kon niet op tijd komen, omdat er geen bus reed. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. I- ko--de --g -i-- --nd----om-at-i--ge-n-------g-on---ad. I- k-- d- w-- n--- v------ o---- i- g--- p---------- h--- I- k-n d- w-g n-e- v-n-e-, o-d-t i- g-e- p-a-t-g-o-d h-d- --------------------------------------------------------- Ik kon de weg niet vinden, omdat ik geen plattegrond had. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. I--kon he---i-t v--staa-,---da---- m-z-e- -o---r---t---. I- k-- h-- n--- v-------- o---- d- m----- z- h--- s----- I- k-n h-m n-e- v-r-t-a-, o-d-t d- m-z-e- z- h-r- s-o-d- -------------------------------------------------------- Ik kon hem niet verstaan, omdat de muziek zo hard stond. 0
A trebuit să iau un taxi. I- -oe-t ee--ta-i -em-n. I- m---- e-- t--- n----- I- m-e-t e-n t-x- n-m-n- ------------------------ Ik moest een taxi nemen. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. Ik----s- e-- -l-t----ond -ope-. I- m---- e-- p---------- k----- I- m-e-t e-n p-a-t-g-o-d k-p-n- ------------------------------- Ik moest een plattegrond kopen. 0
A trebuit să opresc radioul. Ik --e-t -- r-di- u-tz-tte-. I- m---- d- r---- u--------- I- m-e-t d- r-d-o u-t-e-t-n- ---------------------------- Ik moest de radio uitzetten. 0

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.