Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   bs trebati – htjeti

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [šezdeset i devet]

trebati – htjeti

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bosniacă Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. J---re-a- -r--e-. J- t----- k------ J- t-e-a- k-e-e-. ----------------- Ja trebam krevet. 0
Vreau să dorm. Ja---ć- sp---t-. J- h--- s------- J- h-ć- s-a-a-i- ---------------- Ja hoću spavati. 0
Aveţi aici un pat? Im- -i-ov-je----v--? I-- l- o---- k------ I-a l- o-d-e k-e-e-? -------------------- Ima li ovdje krevet? 0
Am nevoie de o lampă. Ja -r--am-lam--. J- t----- l----- J- t-e-a- l-m-u- ---------------- Ja trebam lampu. 0
Vreau să citesc. Ja-h----či--t-. J- h--- č------ J- h-ć- č-t-t-. --------------- Ja hoću čitati. 0
Aveţi aici o lampă? I-a-li o---e-l--p-? I-- l- o---- l----- I-a l- o-d-e l-m-a- ------------------- Ima li ovdje lampa? 0
Am nevoie de un telefon. Ja-tr--am-t--e-on. J- t----- t------- J- t-e-a- t-l-f-n- ------------------ Ja trebam telefon. 0
Vreau să dau un telefon. Ja hoć---elef-ni---i. J- h--- t------------ J- h-ć- t-l-f-n-r-t-. --------------------- Ja hoću telefonirati. 0
Aveţi aici un telefon? I-a-l- ---je-t-lefon? I-- l- o---- t------- I-a l- o-d-e t-l-f-n- --------------------- Ima li ovdje telefon? 0
Am nevoie de o cameră foto. Ja-tre-a--j--n--k-m-r-. J- t----- j---- k------ J- t-e-a- j-d-u k-m-r-. ----------------------- Ja trebam jednu kameru. 0
Vreau să fotografiez. J----ću f-tografis--i. J- h--- f------------- J- h-ć- f-t-g-a-i-a-i- ---------------------- Ja hoću fotografisati. 0
Aveţi aici o cameră foto? I-a--i ----e kame--? I-- l- o---- k------ I-a l- o-d-e k-m-r-? -------------------- Ima li ovdje kamera? 0
Am nevoie de un calculator. J--t-e--- kompj-ter. J- t----- k--------- J- t-e-a- k-m-j-t-r- -------------------- Ja trebam kompjuter. 0
Vreau să trimit un E-Mail. J--ho-u-d- p---l-e--e-a--. J- h--- d- p------- e----- J- h-ć- d- p-š-l-e- e-a-l- -------------------------- Ja hoću da pošaljem email. 0
Aveţi aici un calculator? Im- l--ovd-e-k-mp--te-? I-- l- o---- k--------- I-a l- o-d-e k-m-j-t-r- ----------------------- Ima li ovdje kompjuter? 0
Îmi trebuie un pix. J------a- --m-jsku---o-ku. J- t----- h------- o------ J- t-e-a- h-m-j-k- o-o-k-. -------------------------- Ja trebam hemijsku olovku. 0
Vreau să scriu ceva. J--ho-u d- ----- ne-to. J- h--- d- p---- n----- J- h-ć- d- p-š-m n-š-o- ----------------------- Ja hoću da pišem nešto. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? I-a--- ---j---is- p-p--- - he-ij-ka -l-vka? I-- l- o---- l--- p----- i h------- o------ I-a l- o-d-e l-s- p-p-r- i h-m-j-k- o-o-k-? ------------------------------------------- Ima li ovdje list papira i hemijska olovka? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...