Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   uk Дні тижня

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [дев’ять]

9 [devʺyatʹ]

Дні тижня

[Dni tyzhnya]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
luni По-еді-ок Понеділок П-н-д-л-к --------- Понеділок 0
P-n-di--k Ponedilok P-n-d-l-k --------- Ponedilok
marţi Ві----ок Вівторок В-в-о-о- -------- Вівторок 0
Viv---ok Vivtorok V-v-o-o- -------- Vivtorok
miercuri Сер--а Середа С-р-д- ------ Середа 0
S-r-da Sereda S-r-d- ------ Sereda
joi Ч-твер Четвер Ч-т-е- ------ Четвер 0
C-etver Chetver C-e-v-r ------- Chetver
vineri п---ни-я п’ятниця п-я-н-ц- -------- п’ятниця 0
pʺ--t-y--ya pʺyatnytsya p-y-t-y-s-a ----------- pʺyatnytsya
sâmbătă Су-о-а Субота С-б-т- ------ Субота 0
S-bo-a Subota S-b-t- ------ Subota
duminică Не---я Неділя Н-д-л- ------ Неділя 0
Ned---a Nedilya N-d-l-a ------- Nedilya
săptămâna Ти-день Тиждень Т-ж-е-ь ------- Тиждень 0
Tyzhde-ʹ Tyzhdenʹ T-z-d-n- -------- Tyzhdenʹ
de luni până duminică в-----неді--- -о--е--лі від понеділка до неділі в-д п-н-д-л-а д- н-д-л- ----------------------- від понеділка до неділі 0
vi- -on-di-k--d- n--i-i vid ponedilka do nedili v-d p-n-d-l-a d- n-d-l- ----------------------- vid ponedilka do nedili
Prima zi este luni. Перший ден------неділ--. Перший день – понеділок. П-р-и- д-н- – п-н-д-л-к- ------------------------ Перший день – понеділок. 0
Pe--h-y̆ de-ʹ-– p-ne-i-o-. Pershyy- denʹ – ponedilok. P-r-h-y- d-n- – p-n-d-l-k- -------------------------- Pershyy̆ denʹ – ponedilok.
A doua zi este marţi. Друг-- --н--- вівт--о-. Другий день – вівторок. Д-у-и- д-н- – в-в-о-о-. ----------------------- Другий день – вівторок. 0
D--h-y- d-n- - v-v-o--k. Druhyy- denʹ – vivtorok. D-u-y-̆ d-n- – v-v-o-o-. ------------------------ Druhyy̆ denʹ – vivtorok.
A treia zi este miercuri. Т-еті- д-н----се-еда. Третій день – середа. Т-е-і- д-н- – с-р-д-. --------------------- Третій день – середа. 0
Tre-i-----n- ---e-ed-. Tretiy- denʹ – sereda. T-e-i-̆ d-n- – s-r-d-. ---------------------- Tretiy̆ denʹ – sereda.
A patra zi este joi. Ч-тверт-й---н--– ч--вер. Четвертий день – четвер. Ч-т-е-т-й д-н- – ч-т-е-. ------------------------ Четвертий день – четвер. 0
C---v--ty---denʹ --c-e-v--. Chetvertyy- denʹ – chetver. C-e-v-r-y-̆ d-n- – c-e-v-r- --------------------------- Chetvertyy̆ denʹ – chetver.
A cincea zi este vineri. П’ятий -ень-----ятн--я. П’ятий день – п’ятниця. П-я-и- д-н- – п-я-н-ц-. ----------------------- П’ятий день – п’ятниця. 0
Pʺy-t-y̆ d-nʹ-–---y--nyt-y-. Pʺyatyy- denʹ – pʺyatnytsya. P-y-t-y- d-n- – p-y-t-y-s-a- ---------------------------- Pʺyatyy̆ denʹ – pʺyatnytsya.
A şasea zi este sâmbătă. Шос--й--е-ь ---убот-. Шостий день – субота. Ш-с-и- д-н- – с-б-т-. --------------------- Шостий день – субота. 0
S--styy- -e---- ---ot-. Shostyy- denʹ – subota. S-o-t-y- d-n- – s-b-t-. ----------------------- Shostyy̆ denʹ – subota.
A şaptea zi este duminică. С--мий---н--– нед-ля. Сьомий день – неділя. С-о-и- д-н- – н-д-л-. --------------------- Сьомий день – неділя. 0
Sʹ-myy--de---- n---l-a. Sʹomyy- denʹ – nedilya. S-o-y-̆ d-n- – n-d-l-a- ----------------------- Sʹomyy̆ denʹ – nedilya.
Săptămâna are şapte zile. Ти--ен- --є сі------. Тиждень має сім днів. Т-ж-е-ь м-є с-м д-і-. --------------------- Тиждень має сім днів. 0
Tyz----ʹ m--e-----d-i-. Tyzhdenʹ maye sim dniv. T-z-d-n- m-y- s-m d-i-. ----------------------- Tyzhdenʹ maye sim dniv.
Noi lucrăm doar cinci zile. М- пра-ює---ли-е -’я-- д--в. Ми працюємо лише п’ять днів. М- п-а-ю-м- л-ш- п-я-ь д-і-. ---------------------------- Ми працюємо лише п’ять днів. 0
My--r-ts---emo---sh- p-y-t- dn--. My pratsyuyemo lyshe p'yatʹ dniv. M- p-a-s-u-e-o l-s-e p-y-t- d-i-. --------------------------------- My pratsyuyemo lyshe p'yatʹ dniv.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!