Dicționar de expresii

ro mare – mic   »   uk Великий – малий

68 [şaizeci şi opt]

mare – mic

mare – mic

68 [шістдесят вісім]

68 [shistdesyat visim]

Великий – малий

[Velykyy̆ – malyy̆]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
mare şi mic Вели-и- і ма--й Великий і малий В-л-к-й і м-л-й --------------- Великий і малий 0
V-ly--y- i-ma-y-̆ Velykyy- i malyy- V-l-k-y- i m-l-y- ----------------- Velykyy̆ i malyy̆
Elefantul este mare. Сл-- в--и-и-. Слон великий. С-о- в-л-к-й- ------------- Слон великий. 0
Slon-velyky-̆. Slon velykyy-. S-o- v-l-k-y-. -------------- Slon velykyy̆.
Şoarecele este mic. М--а--а-е-ь-а. Миша маленька. М-ш- м-л-н-к-. -------------- Миша маленька. 0
Mysh- malen-k-. Mysha malenʹka. M-s-a m-l-n-k-. --------------- Mysha malenʹka.
întunecat şi luminos Темн-й - я-ний Темний і ясний Т-м-и- і я-н-й -------------- Темний і ясний 0
Te----- i-yas--y̆ Temnyy- i yasnyy- T-m-y-̆ i y-s-y-̆ ----------------- Temnyy̆ i yasnyy̆
Noaptea este întunecată. Ні- т-мна. Ніч темна. Н-ч т-м-а- ---------- Ніч темна. 0
N-ch-te---. Nich temna. N-c- t-m-a- ----------- Nich temna.
Ziua este luminoasă. Д-нь----ий. День ясний. Д-н- я-н-й- ----------- День ясний. 0
De-ʹ-yas-yy̆. Denʹ yasnyy-. D-n- y-s-y-̆- ------------- Denʹ yasnyy̆.
bătrân şi tânăr ста-и--і ---од-й старий і молодий с-а-и- і м-л-д-й ---------------- старий і молодий 0
st-ryy- --mo---y-̆ staryy- i molodyy- s-a-y-̆ i m-l-d-y- ------------------ staryy̆ i molodyy̆
Bunicul nostru este foarte bătrân. На- -і- ду-----а--й. Наш дід дуже старий. Н-ш д-д д-ж- с-а-и-. -------------------- Наш дід дуже старий. 0
Na-h-d-d ----- staryy-. Nash did duzhe staryy-. N-s- d-d d-z-e s-a-y-̆- ----------------------- Nash did duzhe staryy̆.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr. 7--рок-в--о--------ув щ- -ол--и-. 70 років тому він був ще молодий. 7- р-к-в т-м- в-н б-в щ- м-л-д-й- --------------------------------- 70 років тому він був ще молодий. 0
70 -ok-v to-u-v-n b-v ---he----o---̆. 70 rokiv tomu vin buv shche molodyy-. 7- r-k-v t-m- v-n b-v s-c-e m-l-d-y-. ------------------------------------- 70 rokiv tomu vin buv shche molodyy̆.
frumos şi urât г-рн-й - оги-н-й гарний і огидний г-р-и- і о-и-н-й ---------------- гарний і огидний 0
ha--yy- i oh-d-y-̆ harnyy- i ohydnyy- h-r-y-̆ i o-y-n-y- ------------------ harnyy̆ i ohydnyy̆
Fluturele este frumos. М-тели-----н--. Метелик гарний. М-т-л-к г-р-и-. --------------- Метелик гарний. 0
M-tely- -a-----. Metelyk harnyy-. M-t-l-k h-r-y-̆- ---------------- Metelyk harnyy̆.
Păianjenul este urât. П-в-к ог--ний. Павук огидний. П-в-к о-и-н-й- -------------- Павук огидний. 0
Pavu- --y-nyy̆. Pavuk ohydnyy-. P-v-k o-y-n-y-. --------------- Pavuk ohydnyy̆.
gras şi slab т-вст---і-ху--й товстий і худий т-в-т-й і х-д-й --------------- товстий і худий 0
t---ty---i -h---y̆ tovstyy- i khudyy- t-v-t-y- i k-u-y-̆ ------------------ tovstyy̆ i khudyy̆
O femeie la 100 de kilograme este grasă. Жін-а--а--------кілогра- –-товста. Жінка вагою 100 кілограм – товста. Ж-н-а в-г-ю 1-0 к-л-г-а- – т-в-т-. ---------------------------------- Жінка вагою 100 кілограм – товста. 0
Zh-nk--v---yu -0--k-lo--a- - t-vst-. Zhinka vahoyu 100 kilohram – tovsta. Z-i-k- v-h-y- 1-0 k-l-h-a- – t-v-t-. ------------------------------------ Zhinka vahoyu 100 kilohram – tovsta.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab. Чо-о-ік -а-ою -0-к-лог-ам-– худий. Чоловік вагою 50 кілограм – худий. Ч-л-в-к в-г-ю 5- к-л-г-а- – х-д-й- ---------------------------------- Чоловік вагою 50 кілограм – худий. 0
C---ovik------u -- kiloh-am-- -hudyy̆. Cholovik vahoyu 50 kilohram – khudyy-. C-o-o-i- v-h-y- 5- k-l-h-a- – k-u-y-̆- -------------------------------------- Cholovik vahoyu 50 kilohram – khudyy̆.
scump şi ieftin Д-р-----і--е--вий Дорогий і дешевий Д-р-г-й і д-ш-в-й ----------------- Дорогий і дешевий 0
Do-o-y-̆-i de--e---̆ Dorohyy- i deshevyy- D-r-h-y- i d-s-e-y-̆ -------------------- Dorohyy̆ i deshevyy̆
Maşina este scumpă. А-----б-л----р-г-й. Автомобіль дорогий. А-т-м-б-л- д-р-г-й- ------------------- Автомобіль дорогий. 0
A--------ʹ-d-rohy--. Avtomobilʹ dorohyy-. A-t-m-b-l- d-r-h-y-. -------------------- Avtomobilʹ dorohyy̆.
Ziarul este ieftin. Газ-т- -ешев-. Газета дешева. Г-з-т- д-ш-в-. -------------- Газета дешева. 0
H----- --sh--a. Hazeta desheva. H-z-t- d-s-e-a- --------------- Hazeta desheva.

Code-switching

Persoanele bilingve sunt din ce în ce mai multe. Ele vorbesc mai mult de o singură limbă. Multe dintre ele schimbă limbile. În funcţie de situaţie decid pe care să o folosească. De exemplu, nu vorbesc aceeaşi limbă acasă sau la serviciu. Astfel, ele se adaptează mediului în care trăiesc. Dar au şi posibilitatea de a schimba limba în mod spontan. Acest fenomen este numit code-switching . În timpul code-switching-ului, schimbăm limba atunci când vorbim. Pot exista mai multe motive pentru care interlocutorii schimbă limba. Deseori, ei nu găsesc cuvântul potrivit în limba respectivă. Se pot exprima mai bine în cealaltă limbă. Probabil că se simt mai siguri pe limba respectivă. Ei aleg aceea limbă pentru lucruri personale sau private. Uneori, un cuvânt poate să nu existe în aceea limbă. În orice caz, interlocutorii schimbă limba. Sau o schimbă pentru a nu fi înţeleşi. Code-switching-ul funcţionează de fapt ca o limbă secretă. Mai demult, amestecul limbilor era criticat. Credeam că interlocutorii nu vorbesc nicio limbă corect. Azi vedem lucrurile altfel. Code-switching-ul este recunoscut ca o competenţă lingvistică aparte. Poate fi interesant să observăm interlocutorii folosind code-switching-ul. Deseori, ei nu schimbă doar limba. Se modifică şi alte elemente de comunicare. Mulţi vorbesc prea repede, prea tare sau prea accentuat în cealaltă limbă. Sau, dintr-o dată, gesticulează sau folosesc mai mult mimica. Code-switching-ul este întotdeauna şi culture-switching.