Dicționar de expresii

ro În tren   »   ru В поезде

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [тридцать четыре]

34 [tridtsatʹ chetyre]

В поезде

[V poyezde]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Rusă Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? Э-о-п--зд-до ---лина? Э-- п---- д- Б------- Э-о п-е-д д- Б-р-и-а- --------------------- Это поезд до Берлина? 0
E-o-po-ezd -----r----? E-- p----- d- B------- E-o p-y-z- d- B-r-i-a- ---------------------- Eto poyezd do Berlina?
Când pleacă trenul? К---- ---т---ез---т-р--ля----? К---- э--- п---- о------------ К-г-а э-о- п-е-д о-п-а-л-е-с-? ------------------------------ Когда этот поезд отправляется? 0
K-gd- -t-t-p---zd----r-vlya-et--a? K---- e--- p----- o--------------- K-g-a e-o- p-y-z- o-p-a-l-a-e-s-a- ---------------------------------- Kogda etot poyezd otpravlyayetsya?
Când ajunge trenul la Berlin? Ког-а э--т-п-е----ри-ы-а-т-- Бе-л-н? К---- э--- п---- п-------- в Б------ К-г-а э-о- п-е-д п-и-ы-а-т в Б-р-и-? ------------------------------------ Когда этот поезд прибывает в Берлин? 0
Ko----e--t---yezd--r-b---yet v Be-l--? K---- e--- p----- p--------- v B------ K-g-a e-o- p-y-z- p-i-y-a-e- v B-r-i-? -------------------------------------- Kogda etot poyezd pribyvayet v Berlin?
Scuzaţi-mă, pot să trec? И-в---т-,-----еш----пр-йти? И-------- р-------- п------ И-в-н-т-, р-з-е-и-е п-о-т-? --------------------------- Извините, разрешите пройти? 0
I-v---t-,-ra----hit---ro-t-? I-------- r--------- p------ I-v-n-t-, r-z-e-h-t- p-o-t-? ---------------------------- Izvinite, razreshite proyti?
Cred că acesta este locul meu. По-мое-у,-эт- -оё---ст-. П-------- э-- м-- м----- П---о-м-, э-о м-ё м-с-о- ------------------------ По-моему, это моё место. 0
Po--oyem-,--t-------mesto. P--------- e-- m--- m----- P---o-e-u- e-o m-y- m-s-o- -------------------------- Po-moyemu, eto moyë mesto.
Cred că staţi pe locul meu. П--моем-,----си-и-- на-моём м-ст-. П-------- в- с----- н- м--- м----- П---о-м-, в- с-д-т- н- м-ё- м-с-е- ---------------------------------- По-моему, вы сидите на моём месте. 0
P--moy---, v- --d-t--n- ----m--e-t-. P--------- v- s----- n- m---- m----- P---o-e-u- v- s-d-t- n- m-y-m m-s-e- ------------------------------------ Po-moyemu, vy sidite na moyëm meste.
Unde este vagonul de dormit? Г----па----й ва--н? Г-- с------- в----- Г-е с-а-ь-ы- в-г-н- ------------------- Где спальный вагон? 0
G-e s----n-----g--? G-- s------- v----- G-e s-a-ʹ-y- v-g-n- ------------------- Gde spalʹnyy vagon?
Vagonul de dormit este la capătul trenului. С-ал-ный в-г--------це -оез-а. С------- в---- в к---- п------ С-а-ь-ы- в-г-н в к-н-е п-е-д-. ------------------------------ Спальный вагон в конце поезда. 0
S--lʹnyy--a-on-- -o-t-e -------. S------- v---- v k----- p------- S-a-ʹ-y- v-g-n v k-n-s- p-y-z-a- -------------------------------- Spalʹnyy vagon v kontse poyezda.
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. А г-е ва-о-----то-ан----В г---ве -ое-да. А г-- в-------------- – В г----- п------ А г-е в-г-н-р-с-о-а-? – В г-л-в- п-е-д-. ---------------------------------------- А где вагон-ресторан? – В голове поезда. 0
A-g-- v--o--r--tor--? - V -o-o-e -oye--a. A g-- v-------------- – V g----- p------- A g-e v-g-n-r-s-o-a-? – V g-l-v- p-y-z-a- ----------------------------------------- A gde vagon-restoran? – V golove poyezda.
Pot să dorm jos? М-ж-- я --ду-сп-ть-на-н----й по---? М---- я б--- с---- н- н----- п----- М-ж-о я б-д- с-а-ь н- н-ж-е- п-л-е- ----------------------------------- Можно я буду спать на нижней полке? 0
M--hn- -a-budu spat- ------h--y-polk-? M----- y- b--- s---- n- n------ p----- M-z-n- y- b-d- s-a-ʹ n- n-z-n-y p-l-e- -------------------------------------- Mozhno ya budu spatʹ na nizhney polke?
Pot să dorm la mijloc? М-жно----уд--спать н- средн-- полке? М---- я б--- с---- н- с------ п----- М-ж-о я б-д- с-а-ь н- с-е-н-й п-л-е- ------------------------------------ Можно я буду спать на средней полке? 0
M--h-o y--bud- -p--ʹ-----re--e- polk-? M----- y- b--- s---- n- s------ p----- M-z-n- y- b-d- s-a-ʹ n- s-e-n-y p-l-e- -------------------------------------- Mozhno ya budu spatʹ na sredney polke?
Pot să dorm sus? Мо----- бу-у-с---- -а-в-р-н-й --л--? М---- я б--- с---- н- в------ п----- М-ж-о я б-д- с-а-ь н- в-р-н-й п-л-е- ------------------------------------ Можно я буду спать на верхней полке? 0
M-zh-- -- bu-u -pat- ---ve------ -o--e? M----- y- b--- s---- n- v------- p----- M-z-n- y- b-d- s-a-ʹ n- v-r-h-e- p-l-e- --------------------------------------- Mozhno ya budu spatʹ na verkhney polke?
Când ajungem la graniţă? Когд- -- ----- н--гр-ни--? К---- м- б---- н- г------- К-г-а м- б-д-м н- г-а-и-е- -------------------------- Когда мы будем на границе? 0
Ko--a----bud-m-na-g--ni--e? K---- m- b---- n- g-------- K-g-a m- b-d-m n- g-a-i-s-? --------------------------- Kogda my budem na granitse?
Cât durează călătoria până la Berlin? Ка--до-г- по--д идё---- Б---ина? К-- д---- п---- и--- д- Б------- К-к д-л-о п-е-д и-ё- д- Б-р-и-а- -------------------------------- Как долго поезд идёт до Берлина? 0
K-k d-l-o-p--ezd id-- -----r---a? K-- d---- p----- i--- d- B------- K-k d-l-o p-y-z- i-ë- d- B-r-i-a- --------------------------------- Kak dolgo poyezd idët do Berlina?
Are trenul întârziere? П-ез- о-азды-ает? П---- о---------- П-е-д о-а-д-в-е-? ----------------- Поезд опаздывает? 0
Poyez- --------ye-? P----- o----------- P-y-z- o-a-d-v-y-t- ------------------- Poyezd opazdyvayet?
Aveţi ceva de citit? У--а--е----ч----иб-д-----и-а--? У В-- е--- ч--------- п-------- У В-с е-т- ч-о-н-б-д- п-ч-т-т-? ------------------------------- У Вас есть что-нибудь почитать? 0
U -a---est- ch-----budʹ--o---t-t-? U V-- y---- c---------- p--------- U V-s y-s-ʹ c-t---i-u-ʹ p-c-i-a-ʹ- ---------------------------------- U Vas yestʹ chto-nibudʹ pochitatʹ?
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? З-ес- ----о ч-о-н---дь-п---т- и-по----? З---- м---- ч--------- п----- и п------ З-е-ь м-ж-о ч-о-н-б-д- п-е-т- и п-п-т-? --------------------------------------- Здесь можно что-нибудь поесть и попить? 0
Z-es- -o-----chto--ib------y--tʹ-i --p---? Z---- m----- c---------- p------ i p------ Z-e-ʹ m-z-n- c-t---i-u-ʹ p-y-s-ʹ i p-p-t-? ------------------------------------------ Zdesʹ mozhno chto-nibudʹ poyestʹ i popitʹ?
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? Разбу-ит- м---- --жа--йс----в-с--ь часо-. Р-------- м---- п---------- в с--- ч----- Р-з-у-и-е м-н-, п-ж-л-й-т-, в с-м- ч-с-в- ----------------------------------------- Разбудите меня, пожалуйста, в семь часов. 0
Ra-bud-t- -e--a,---zh-l-ysta,-v s--ʹ-ch--ov. R-------- m----- p----------- v s--- c------ R-z-u-i-e m-n-a- p-z-a-u-s-a- v s-m- c-a-o-. -------------------------------------------- Razbudite menya, pozhaluysta, v semʹ chasov.

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!