Dicționar de expresii

ro În tren   »   sl Na vlaku

34 [treizeci şi patru]

În tren

În tren

34 [štiriintrideset]

Na vlaku

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Acesta este trenul spre Berlin? J- t- ---k ---Berl-n-? J- t- v--- d- B------- J- t- v-a- d- B-r-i-a- ---------------------- Je to vlak do Berlina? 0
Când pleacă trenul? Kdaj--dpe--e---ak? K--- o------ v---- K-a- o-p-l-e v-a-? ------------------ Kdaj odpelje vlak? 0
Când ajunge trenul la Berlin? K-a--pr-------v----v -e-l-n? K--- p------- v--- v B------ K-a- p-i-e-j- v-a- v B-r-i-? ---------------------------- Kdaj pripelje vlak v Berlin? 0
Scuzaţi-mă, pot să trec? Op-o--i--,----------? O--------- s--- m---- O-r-s-i-e- s-e- m-m-? --------------------- Oprostite, smem mimo? 0
Cred că acesta este locul meu. Misli-, da-----o mo---me-t-. M------ d- j- t- m--- m----- M-s-i-, d- j- t- m-j- m-s-o- ---------------------------- Mislim, da je to moje mesto. 0
Cred că staţi pe locul meu. Mi--im, -- ---it- n--m-je--m-s-u. M------ d- s----- n- m---- m----- M-s-i-, d- s-d-t- n- m-j-m m-s-u- --------------------------------- Mislim, da sedite na mojem mestu. 0
Unde este vagonul de dormit? K-e -e spalni-? K-- j- s------- K-e j- s-a-n-k- --------------- Kje je spalnik? 0
Vagonul de dormit este la capătul trenului. S-a---k je--a k-n---v---a. S------ j- n- k---- v----- S-a-n-k j- n- k-n-u v-a-a- -------------------------- Spalnik je na koncu vlaka. 0
Şi unde este vagonul restaurant? – În faţă. Kj--p---------l----oz--–----z-četk-. K-- p- j- j------ v--- – N- z------- K-e p- j- j-d-l-i v-z- – N- z-č-t-u- ------------------------------------ Kje pa je jedilni voz? – Na začetku. 0
Pot să dorm jos? A----a-ko -p-m s-o--j? A-- l---- s--- s------ A-i l-h-o s-i- s-o-a-? ---------------------- Ali lahko spim spodaj? 0
Pot să dorm la mijloc? Ali -ahk- spi--v --edi--? A-- l---- s--- v s------- A-i l-h-o s-i- v s-e-i-i- ------------------------- Ali lahko spim v sredini? 0
Pot să dorm sus? Ali ----o--pim---or--? A-- l---- s--- z------ A-i l-h-o s-i- z-o-a-? ---------------------- Ali lahko spim zgoraj? 0
Când ajungem la graniţă? K-a- bo---n---ej-? K--- b--- n- m---- K-a- b-m- n- m-j-? ------------------ Kdaj bomo na meji? 0
Cât durează călătoria până la Berlin? Ka-- -o-g- t-aj- v-žnj--do --r---a? K--- d---- t---- v----- d- B------- K-k- d-l-o t-a-a v-ž-j- d- B-r-i-a- ----------------------------------- Kako dolgo traja vožnja do Berlina? 0
Are trenul întârziere? I-a --a- z-m-d-? I-- v--- z------ I-a v-a- z-m-d-? ---------------- Ima vlak zamudo? 0
Aveţi ceva de citit? Im-te-ka--za-bra--? I---- k-- z- b----- I-a-e k-j z- b-a-i- ------------------- Imate kaj za brati? 0
Se poate primi aici ceva de mâncat şi de băut? Se --hk- t--a---o-i-kaj--a j-st- -n p-t-? S- l---- t---- d--- k-- z- j---- i- p---- S- l-h-o t-k-j d-b- k-j z- j-s-i i- p-t-? ----------------------------------------- Se lahko tukaj dobi kaj za jesti in piti? 0
Mă treziţi vă rog la ora 7.00? M- bo-t-,---osim- zb-d--- ob---d--h? M- b----- p------ z------ o- s------ M- b-s-e- p-o-i-, z-u-i-i o- s-d-i-? ------------------------------------ Me boste, prosim, zbudili ob sedmih? 0

Bebeluşii citesc pe buze !

Atunci când bebeluşii învaţă să vorbească, privesc gura părinţilor lor. Acest lucru a fost descoperit de cercetătorii în psihologie aplicată. La vârsta de aproximativ 6 luni, bebeluşii încep să citească pe buze. Ei învaţă astfel ce formă trebuie să-i dea gurii pentru a produce sunete. La vârsta de un an, bebeluşii înţeleg deja câteva cuvinte. De la această vârstă, încep să privească din nou oamenii în ochi. Astfel, ei obţin multe informaţii. Ei recunosc din expresia ochilor dacă părinţii lor sunt fericiţi sau trişti. Ei învaţă astfel să cunoască lumea sentimentelor. Acest lucru devine interesant atunci când li se vorbeşte într-o limbă străină. Bebeluşii încep atunci să citească din nou pe buze. Astfel, ei învaţă să producă şi sunete străine. Iată de ce, atunci când le vorbim bebeluşilor, trebuie să privim spre ei. Pe de altă parte, bebeluşii au nevoie de dialog pentru a-şi dezvolta limbajul. De fapt, părinţii repetă foarte des ceea ce spun bebeluşii. Astfel, bebeluşii au un feedback asupra cuvintelor lor. Ceea ce este foarte important pentru copiii mici. Ei ştiu atunci că sunt înţeleşi. Această confirmare îi motivează pe bebeluşi. Lor le face plăcere în continuare să înveţe să vorbească. Nu este de ajuns să le punem bebeluşilor înregistrări audio. Studiile dovedesc că bebeluşii ştiu cu adevărat să citească pe buze. În experimente, s-au pus filmuleţe copiilor mici fără sunet. Filmuleţe atât în limba maternă, cât şi într-o limbă străină. Bebeluşii au privit mai mult filmuleţele în propria lor limbă. Au fost şi mult mai atenţi. Însă primele cuvinte ale bebeluşilor sunt aceleaşi în întreaga lume. ‘Mama’ şi ‘Tata’ sunt uşor de pronunţat în orice limbă!
Știați?
Poloneza este considerată limbă slavică de vest. Este limba nativă a peste 45 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc cu precădere în Polonia și în mai multe țări est-europene. Emigranții polonezi și-au dus cu ei limba și pe alte continente. Drept rezultat, aproximativ 60 de milioane de vorbitori polonezi trăiesc în întreaga lume. Este limba slavică cea mai vorbită, după rusă. Poloneza este puternic legată de cehă și slovacă. Limba modernă poloneză s-a dezvoltat din diferite dialecte. Astăzi, nu mai există aceste dialecte, deoarece majoritatea polonezilor folosesc limba standard. Alfabetul polonez este scris în caractere latine și are 35 de litere. Penultima silabă a unui cuvânt e întotdeauna accentuată. Gramatica conține șapte cazuri și trei genuri. Asta înseamnă că aproape fiecare cuvânt e declinat sau conjugat. Prin urmare, poloneza nu e considerată neapărat cea mai ușoară dintre limbi. Dar va deveni în curând una din cele mai importante limbi europene!