Dicționar de expresii

ro Trecutul cu verbe modale 2   »   ti ሕሉፍ ሓገዝቲ ግስታት 2

88 [optzeci şi opt]

Trecutul cu verbe modale 2

Trecutul cu verbe modale 2

88 [ሰማንያንሸሞንተን]

88 [semaniyanishemoniteni]

ሕሉፍ ሓገዝቲ ግስታት 2

[ḥilufi ḥagezitī gisitati 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpuşa. ወደ- -ስ--ምቡ-----ወት-ኣይደል---ሩ። ወ-- ም- ባ---- ክ--- ኣ---- ኔ-- ወ-ይ ም- ባ-ቡ-ኡ ክ-ወ- ኣ-ደ-ን ኔ-። --------------------------- ወደይ ምስ ባምቡልኡ ክጻወት ኣይደልን ኔሩ። 0
w--e-i mis- bam-b-li-u--i----we---a-id-l----nē-u። w----- m--- b--------- k--------- a-------- n---- w-d-y- m-s- b-m-b-l-’- k-t-’-w-t- a-i-e-i-i n-r-። ------------------------------------------------- wedeyi misi bamibuli’u kits’aweti ayidelini nēru።
Fiica mea nu a vrut să joace fotbal cu mine. ጓ---ኩ---ክት--ት-ኣይደ-የት--ኔራ። ጓ-- ኩ-- ክ---- ኣ------ ኔ-- ጓ-ይ ኩ-ሶ ክ-ጻ-ት ኣ-ደ-የ-ን ኔ-። ------------------------- ጓለይ ኩዑሶ ክትጻወት ኣይደለየትን ኔራ። 0
gwal-yi-k----o--i--t-’awe-- -yid-l--eti-i-nē--። g------ k----- k----------- a------------ n---- g-a-e-i k-‘-s- k-t-t-’-w-t- a-i-e-e-e-i-i n-r-። ----------------------------------------------- gwaleyi ku‘uso kitits’aweti ayideleyetini nēra።
Soţia mea nu a vrut să joace şah cu mine. ሰበይተይ ምሳ--ሻ- ክ---- ኣ-ደለየት--ኔራ። ሰ---- ም-- ሻ- ክ---- ኣ------ ኔ-- ሰ-ይ-ይ ም-ይ ሻ- ክ-ጻ-ት ኣ-ደ-የ-ን ኔ-። ------------------------------ ሰበይተይ ምሳይ ሻኽ ክትጻወት ኣይደለየትን ኔራ። 0
s--ey-t-y- -isa-- s--ẖ- ki----’--eti-----e---et-ni-nēr-። s--------- m----- s----- k----------- a------------ n---- s-b-y-t-y- m-s-y- s-a-̱- k-t-t-’-w-t- a-i-e-e-e-i-i n-r-። --------------------------------------------------------- sebeyiteyi misayi shaẖi kitits’aweti ayideleyetini nēra።
Copiii mei nu au vrut să se plimbe. ደቀይ --ዛ------ለዩ- -ሮም። ደ-- ን---- ኣ----- ኔ--- ደ-ይ ን-ዛ-ሩ ኣ-ደ-ዩ- ኔ-ም- --------------------- ደቀይ ንኽዛወሩ ኣይደለዩን ኔሮም። 0
de--eyi--i--i-----u a-i-e-ey-ni---r-m-። d------ n---------- a---------- n------ d-k-e-i n-h-i-a-e-u a-i-e-e-u-i n-r-m-። --------------------------------------- dek’eyi niẖizaweru ayideleyuni nēromi።
Nu au vrut să strângă în cameră. ነቲ ክፍሊ ---ይ- ኣ----ን -ሮ-። ነ- ክ-- ክ---- ኣ----- ኔ--- ነ- ክ-ሊ ክ-ር-ዎ ኣ-ደ-ዩ- ኔ-ም- ------------------------ ነቲ ክፍሊ ክጽርይዎ ኣይደለዩን ኔሮም። 0
n-tī -i---ī---t---r---wo--y-del-y--i-n-r--i። n--- k----- k----------- a---------- n------ n-t- k-f-l- k-t-’-r-y-w- a-i-e-e-u-i n-r-m-። -------------------------------------------- netī kifilī kits’iriyiwo ayideleyuni nēromi።
Nu au vrut să meargă în pat. ና- ዓራቶ---ኸ----ደለ-- -ሮ-። ና- ዓ--- ክ-- ኣ----- ኔ--- ና- ዓ-ቶ- ክ-ዱ ኣ-ደ-ዩ- ኔ-ም- ----------------------- ናብ ዓራቶም ክኸዱ ኣይደለዩን ኔሮም። 0
n-----a-at-m- kih--du a--del--uni --ro--። n--- ‘------- k------ a---------- n------ n-b- ‘-r-t-m- k-h-e-u a-i-e-e-u-i n-r-m-። ----------------------------------------- nabi ‘aratomi kiẖedu ayideleyuni nēromi።
Nu a avut voie să mănânce îngheţată. ኣይ--ክሪ- ክ-ልዕ -ይፍቀ-- ነ--። ኣ------ ክ--- ኣ----- ነ--- ኣ-ስ-ክ-ም ክ-ል- ኣ-ፍ-ዶ- ነ-ሩ- ------------------------ ኣይስ-ክሪም ክበልዕ ኣይፍቀዶን ነይሩ። 0
ayis-----īm- k-be-i‘-----f-k’-d--- n--ir-። a----------- k------- a----------- n------ a-i-i-k-r-m- k-b-l-‘- a-i-i-’-d-n- n-y-r-። ------------------------------------------ ayisi-kirīmi kibeli‘i ayifik’edoni neyiru።
Nu a avut voie să mănânce ciocolată. ቾ-ላ--ክ-ልዕ ኣ--ቀ-ን -ይ--። ቾ--- ክ--- ኣ----- ነ---- ቾ-ላ- ክ-ል- ኣ-ፍ-ዶ- ነ-ሩ-። ---------------------- ቾኮላታ ክበልዕ ኣይፍቀዶን ነይሩ።። 0
c--k---ta -i-el--- ayifi-’----i--eyir--። c-------- k------- a----------- n------- c-o-o-a-a k-b-l-‘- a-i-i-’-d-n- n-y-r-።- ---------------------------------------- chokolata kibeli‘i ayifik’edoni neyiru።።
Nu a avut voie să mănânce bomboane. ከ--ላታ- --ል--ኣ------ነ--። ከ----- ክ--- ኣ----- ነ--- ከ-መ-ታ- ክ-ል- ኣ-ፍ-ዶ- ነ-ሩ- ----------------------- ከረመላታት ክበልዕ ኣይፍቀዶን ነይሩ። 0
ker---la--t---ib-li‘i --i-i-’-do-i-n-yir-። k----------- k------- a----------- n------ k-r-m-l-t-t- k-b-l-‘- a-i-i-’-d-n- n-y-r-። ------------------------------------------ keremelatati kibeli‘i ayifik’edoni neyiru።
Am avut voie să-mi doresc ceva. ን-- ገለ ክ-ነየ-ይ --እ- --። ን-- ገ- ክ----- ይ--- ኔ-- ን-ይ ገ- ክ-ነ-ለ- ይ-እ- ኔ-። ---------------------- ንዓይ ገለ ክምነየለይ ይኽእል ኔሩ። 0
n-‘a-i g-le k-mi-e--l-yi-y--̱i---i-n--u። n----- g--- k----------- y-------- n---- n-‘-y- g-l- k-m-n-y-l-y- y-h-i-i-i n-r-። ---------------------------------------- ni‘ayi gele kimineyeleyi yiẖi’ili nēru።
Am avut voie să-mi cumpăr o rochie. ሓ- --ሽ ---- -ፈቒዱ---ሩ። ሓ- ቀ-- ክ--- ተ---- ኔ-- ሓ- ቀ-ሽ ክ-ዝ- ተ-ቒ-ኒ ኔ-። --------------------- ሓደ ቀሚሽ ክገዝእ ተፈቒዱኒ ኔሩ። 0
ḥ--e k’--ī-h- -ig-------ef-k------ī n-ru። h---- k------- k------- t----------- n---- h-a-e k-e-ī-h- k-g-z-’- t-f-k-’-d-n- n-r-። ------------------------------------------ ḥade k’emīshi kigezi’i tefeḵ’īdunī nēru።
Am avut voie să-mi iau o pralină. ሓደ -ራሊ-(-ኮ------ስ--ተፈ-ዱ---ኔ-። ሓ- ፕ--------- ክ--- ተ----- ኔ-- ሓ- ፕ-ሊ-(-ኮ-ት- ክ-ስ- ተ-ቒ-ለ- ኔ-። ----------------------------- ሓደ ፕራሊን(ቾኮላት) ክወስድ ተፈቒዱለይ ኔሩ። 0
h-a-e---r-lī--(--o--l-ti) -i-es-di --f--̱’-du--yi----u። h---- p------------------ k------- t------------- n---- h-a-e p-r-l-n-(-h-k-l-t-) k-w-s-d- t-f-k-’-d-l-y- n-r-። ------------------------------------------------------- ḥade piralīni(chokolati) kiwesidi tefeḵ’īduleyi nēru።
Ai avut voie să fumezi în avion? ኣ- ---ት---ትክኽ-ተፈቒ------ኔ-? ኣ- ነ--- ክ---- ተ----- ዶ ኔ-- ኣ- ነ-ሪ- ክ-ት-ኽ ተ-ቒ-ል- ዶ ኔ-? -------------------------- ኣብ ነፋሪት ክትትክኽ ተፈቒዱልካ ዶ ኔሩ? 0
a-i-ne-arī-i --ti-iki-̱- te-eḵ--d-l--- do --r-? a-- n------- k---------- t------------- d- n---- a-i n-f-r-t- k-t-t-k-h-i t-f-k-’-d-l-k- d- n-r-? ------------------------------------------------ abi nefarīti kititikiẖi tefeḵ’īdulika do nēru?
Ai avut voie să bei bere în spital? ኣ--ሆ-ፒ-ል ቢራ ክ-ሰ-------ካ --ኔ-? ኣ- ሆ---- ቢ- ክ--- ተ----- ዶ ኔ-- ኣ- ሆ-ፒ-ል ቢ- ክ-ሰ- ተ-ቒ-ል- ዶ ኔ-? ----------------------------- ኣብ ሆስፒታል ቢራ ክትሰቲ ተፈቒዱልካ ዶ ኔሩ? 0
ab- --si-ī-a---bī---k-t-s-tī t-----’-d---ka--o-nēru? a-- h--------- b--- k------- t------------- d- n---- a-i h-s-p-t-l- b-r- k-t-s-t- t-f-k-’-d-l-k- d- n-r-? ---------------------------------------------------- abi hosipītali bīra kitisetī tefeḵ’īdulika do nēru?
Ai avut voie să iei câinele cu tine în hotel? ነቲ-ከ-ቢ -- -ተል-ክ-እ-- -ፈ---ካ-- ኔ-? ነ- ከ-- ና- ሆ-- ክ---- ተ----- ዶ ኔ-- ነ- ከ-ቢ ና- ሆ-ል ክ-እ-ዎ ተ-ቒ-ል- ዶ ኔ-? -------------------------------- ነቲ ከልቢ ናብ ሆተል ክትእተዎ ተፈቒዱልካ ዶ ኔሩ? 0
n-tī---l----n-bi----el- k--i’----o -efe-̱-īd-l-k- d--n---? n--- k----- n--- h----- k--------- t------------- d- n---- n-t- k-l-b- n-b- h-t-l- k-t-’-t-w- t-f-k-’-d-l-k- d- n-r-? ---------------------------------------------------------- netī kelibī nabi hoteli kiti’itewo tefeḵ’īdulika do nēru?
În vacanţe copiii aveau voie să stea mult afară. ብግ- ዕ-ፍቲ-እ-----ዑ-----ኣ--ደገ-ክ--ዩ ይ-እሉ ነይ-ም። ብ-- ዕ--- እ-- ቆ-- ነ-- ኣ- ደ- ክ--- ይ--- ነ---- ብ-ዜ ዕ-ፍ- እ-ም ቆ-ዑ ነ-ሕ ኣ- ደ- ክ-ነ- ይ-እ- ነ-ሮ-። ------------------------------------------ ብግዜ ዕርፍቲ እቶም ቆልዑ ነዊሕ ኣብ ደገ ክዛነዩ ይኽእሉ ነይሮም። 0
b-giz- ‘ir-fit----omi--’o-i-u new-ḥi-ab- deg--ki-an-yu -i---’i-- ----r---። b----- ‘------- i---- k------ n------ a-- d--- k------- y-------- n-------- b-g-z- ‘-r-f-t- i-o-i k-o-i-u n-w-h-i a-i d-g- k-z-n-y- y-h-i-i-u n-y-r-m-። --------------------------------------------------------------------------- bigizē ‘irifitī itomi k’oli‘u newīḥi abi dege kizaneyu yiẖi’ilu neyiromi።
Aveau voie să se joace mult în curte. ን--- ---ኣብ--ጽሪ -ጻ-ቱ --ቒ-ሎ---ሩ። ን--- ግ- ኣ- ቀ-- ክ--- ተ----- ኔ-- ን-ዊ- ግ- ኣ- ቀ-ሪ ክ-ወ- ተ-ቒ-ሎ- ኔ-። ------------------------------ ንነዊሕ ግዜ ኣብ ቀጽሪ ክጻወቱ ተፈቒዱሎም ኔሩ። 0
n-ne-------iz- --- -’et----- k--s-aw-t--t-f---’ī-u------ē--። n-------- g--- a-- k-------- k--------- t------------- n---- n-n-w-h-i g-z- a-i k-e-s-i-ī k-t-’-w-t- t-f-k-’-d-l-m- n-r-። ------------------------------------------------------------ ninewīḥi gizē abi k’ets’irī kits’awetu tefeḵ’īdulomi nēru።
Aveau voie să stea treji până târziu. ን-ዊ- -ዜ-ክ--ሑ -ፈ-ዱሎም---። ን--- ግ- ክ--- ተ----- ኔ-- ን-ዊ- ግ- ክ-ን- ተ-ቒ-ሎ- ኔ-። ----------------------- ንነዊሕ ግዜ ክጸንሑ ተፈቒዱሎም ኔሩ። 0
nin-wīḥi-g--ē --t--en---- t---k---d-lo-i nē--። n-------- g--- k---------- t------------- n---- n-n-w-h-i g-z- k-t-’-n-h-u t-f-k-’-d-l-m- n-r-። ----------------------------------------------- ninewīḥi gizē kits’eniḥu tefeḵ’īdulomi nēru።

Sfaturi împotriva uitării

Învățarea nu este întotdeauna ușoară. Chiar și atunci când este distractivă, aceasta poate fi obositoare. Dar când învățăm ceva, suntem fericiți. Suntem mândri de noi înșine și de progresul nostru. Din păcate, putem uita ceea ce am învăţat. Aceasta este de multe ori o problemă, în special cu limbile învăţate. Cei mai mulți dintre noi învață una sau mai multe limbi în școală. Această cunoaștere de multe ori se pierde după anii de școală. De abia mai vorbim limba învăţată. Limba noastră maternă, de obicei, domină viața noastră de zi cu zi. Multe limbi străine le vorbim doar în vacanţă. Dar dacă cunoașterea nu este folosită în mod regulat, ea se pierde. Creierul nostru are nevoie de exercițiu. Se poate spune că acesta funcționează ca un mușchi. Acest mușchi trebuie să fie exersat, în caz contrar acesta va fi mai slab. Dar există modalități de a preveni uitarea. Cel mai important lucru este să se aplice în mod repetat, ceea ce am învățat. Modalităţi consecvente pot ajuta la aceasta. Puteți planifica o mică rutină pentru diferite zile ale săptămânii. Luni, de exemplu, aţi putea citi o carte într-o limbă străină. Ascultați un post de radio străin miercuri. Apoi, vineri, puteţi scrie în jurnal în limba străină. În acest fel alternaţi între lectură, ascultare și scriere. Prin urmare, cunoștințele sunt activate în diferite moduri. Toate aceste exerciții nu trebuie să dureze mult timp, o jumătate de oră este de ajuns. Dar este important să le practicaţi în mod regulat! Studiile arată că ceea ce ai învăţat rămâne în creier zeci de ani. Trebuie doar să redeschideţi sertarele unde se află limbile străine învăţate...