Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   ti ኣብ ቤት መግቢ 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [ሳላሳንሓደን]

31 [salasaniḥadeni]

ኣብ ቤት መግቢ 3

[abi bēti megibī 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. ኣ- --- -ግ- ዝ-ላ----የ ኣ- ቅ-- ም-- ዝ--- ደ-- ኣ- ቅ-ሚ ም-ቢ ዝ-ላ- ደ-የ ------------------- ኣነ ቅድሚ ምግቢ ዝብላዕ ደልየ 0
an--k--d-----i------i--la‘- --liye a-- k------ m----- z------- d----- a-e k-i-i-ī m-g-b- z-b-l-‘- d-l-y- ---------------------------------- ane k’idimī migibī zibila‘i deliye
Doresc o salată. ኣነ-ሳላ- ደል-። ኣ- ሳ-- ደ--- ኣ- ሳ-ጣ ደ-የ- ----------- ኣነ ሳላጣ ደልየ። 0
ane-s-la-’- --l-y-። a-- s------ d------ a-e s-l-t-a d-l-y-። ------------------- ane salat’a deliye።
Doresc o supă. ኣ--መረቕ---የ። ኣ- መ-- ደ--- ኣ- መ-ቕ ደ-የ- ----------- ኣነ መረቕ ደልየ። 0
ane m-reḵ’--d--i-e። a-- m------- d------ a-e m-r-k-’- d-l-y-። -------------------- ane mereḵ’i deliye።
Doresc un desert. ኣ- ድ-ሪ ም---ዝ-ላዕ ደ-የ። ኣ- ድ-- ም-- ዝ--- ደ--- ኣ- ድ-ሪ ም-ቢ ዝ-ላ- ደ-የ- -------------------- ኣነ ድሕሪ ምግቢ ዝብላዕ ደልየ። 0
a-- --ḥ--ī--i--b-----il--i d---y-። a-- d------ m----- z------- d------ a-e d-h-i-ī m-g-b- z-b-l-‘- d-l-y-። ----------------------------------- ane diḥirī migibī zibila‘i deliye።
Doresc o îngheţată cu frişcă. ኣነ -ይ-ክ-ም ምስ-ዛ---- ---። ኣ- ኣ----- ም- ዛ- እ- ዝ--- ኣ- ኣ-ስ-ሪ- ም- ዛ- እ- ዝ-ሊ- ----------------------- ኣነ ኣይስክሪም ምስ ዛነ እየ ዝደሊ። 0
a---ay---ki-ī-- m--- --n- i-e -id---። a-- a---------- m--- z--- i-- z------ a-e a-i-i-i-ī-i m-s- z-n- i-e z-d-l-። ------------------------------------- ane ayisikirīmi misi zane iye zidelī።
Doresc fructe sau brânză. ኣነ -ሩታታት ወይ -ር-- እ---ደ-። ኣ- ፍ---- ወ- ፋ--- እ- ዝ--- ኣ- ፍ-ታ-ት ወ- ፋ-ማ- እ- ዝ-ሊ- ------------------------ ኣነ ፍሩታታት ወይ ፋርማጆ እየ ዝደሊ። 0
an--firuta---i-we---fari--jo-i-e-zid--ī። a-- f--------- w--- f------- i-- z------ a-e f-r-t-t-t- w-y- f-r-m-j- i-e z-d-l-። ---------------------------------------- ane firutatati weyi farimajo iye zidelī።
Vrem să luăm micul dejun. ን-ና-------ደ--። ን-- ክ---- ደ--- ን-ና ክ-ቖ-ስ ደ-ና- -------------- ንሕና ክንቖርስ ደሊና። 0
n---i---k--i-̱-o-i-- d---na። n------ k----------- d------ n-h-i-a k-n-k-’-r-s- d-l-n-። ---------------------------- niḥina kiniḵ’orisi delīna።
Vrem să mâncăm prânzul. ን-ና ምሳሕ ክንበ-ዕ-ደ-ና። ን-- ም-- ክ---- ደ--- ን-ና ም-ሕ ክ-በ-ዕ ደ-ና- ------------------ ንሕና ምሳሕ ክንበልዕ ደሊና። 0
n-ḥ--a-mis--̣i--i-i-e-i‘i-delī-a። n------ m------ k--------- d------ n-h-i-a m-s-h-i k-n-b-l-‘- d-l-n-። ---------------------------------- niḥina misaḥi kinibeli‘i delīna።
Vrem să cinăm. ንሕና---- -ን-ል--ደ-ና። ን-- ድ-- ክ---- ደ--- ን-ና ድ-ር ክ-በ-ዕ ደ-ና- ------------------ ንሕና ድራር ክንበልዕ ደሊና። 0
n-h-in- ---ar- --ni-e-i-- d----a። n------ d----- k--------- d------ n-h-i-a d-r-r- k-n-b-l-‘- d-l-n-። --------------------------------- niḥina dirari kinibeli‘i delīna።
Ce doriţi la micul dejun? ንቁርሲ --ታ--ኢዩ-ዘድልየኩ-? ን--- እ--- ኢ- ዘ------ ን-ር- እ-ታ- ኢ- ዘ-ል-ኩ-? -------------------- ንቁርሲ እንታይ ኢዩ ዘድልየኩም? 0
n-k’ur-----n-t----īyu--e---i-----i? n-------- i------ ī-- z------------ n-k-u-i-ī i-i-a-i ī-u z-d-l-y-k-m-? ----------------------------------- nik’urisī initayi īyu zediliyekumi?
Chiflă cu gem şi miere? ባኒ-ምስ -ርማላድን -ዓ--። ባ- ም- ማ----- መ---- ባ- ም- ማ-ማ-ድ- መ-ር-። ------------------ ባኒ ምስ ማርማላድን መዓርን። 0
ba-ī m--i ma-im-ladi-- m--a-ini። b--- m--- m----------- m-------- b-n- m-s- m-r-m-l-d-n- m-‘-r-n-። -------------------------------- banī misi marimaladini me‘arini።
Pâine prăjită cu salam şi brânză? ቶ-ት ምስ --ን-ፋ-ማ-ን። ቶ-- ም- ስ-- ፋ----- ቶ-ት ም- ስ-ን ፋ-ማ-ን- ----------------- ቶስት ምስ ስጋን ፋርማጆን። 0
to-i---mis- s------fa--m-j-ni። t----- m--- s----- f---------- t-s-t- m-s- s-g-n- f-r-m-j-n-። ------------------------------ tositi misi sigani farimajoni።
Un ou fiert? ሓ- -ሱ--እ-ቋቍሖ? ሓ- ብ-- እ----- ሓ- ብ-ል እ-ቋ-ሖ- ------------- ሓደ ብሱል እንቋቍሖ? 0
ḥade-b--ul- ----’wa-’w-ḥo? h---- b----- i-------------- h-a-e b-s-l- i-i-’-a-’-i-̣-? ---------------------------- ḥade bisuli inik’wak’wiḥo?
Un ochi? ሓደ-ዝ-ጠብሰ--ን-ቍ-? ሓ- ዝ---- እ----- ሓ- ዝ-ጠ-ሰ እ-ቋ-ሖ- --------------- ሓደ ዝተጠብሰ እንቋቍሖ? 0
h---- --t--’ebis- i----w--’-i---? h---- z---------- i-------------- h-a-e z-t-t-e-i-e i-i-’-a-’-i-̣-? --------------------------------- ḥade zitet’ebise inik’wak’wiḥo?
O omletă? ሓደ ---ት? ሓ- ኦ---- ሓ- ኦ-ለ-? -------- ሓደ ኦመለት? 0
h--d---me----? h---- o------- h-a-e o-e-e-i- -------------- ḥade omeleti?
Vă rog încă un iaurt. ሓ-ቲ -ጉ- እ--በ-ኹም። ሓ-- ር-- እ- በ---- ሓ-ቲ ር-ኦ እ- በ-ኹ-። ---------------- ሓንቲ ርጉኦ እባ በጃኹም። 0
h-a--------u-o i-- -eja--umi። h------ r----- i-- b--------- h-a-i-ī r-g-’- i-a b-j-h-u-i- ----------------------------- ḥanitī rigu’o iba bejaẖumi።
Vă rog încă sare şi piper. ጨው- -ር-ረን እባ--ጃ--። ጨ-- በ---- እ- በ---- ጨ-ን በ-በ-ን እ- በ-ኹ-። ------------------ ጨውን በርበረን እባ በጃኹም። 0
ch’--i---berib-r-ni --a -e-a-̱-mi። c------- b--------- i-- b--------- c-’-w-n- b-r-b-r-n- i-a b-j-h-u-i- ---------------------------------- ch’ewini beribereni iba bejaẖumi።
Vă rog un pahar cu apă. ሓ-- ብ---ማ- ግዳ-በጃኹ-። ሓ-- ብ-- ማ- ግ- በ---- ሓ-ቲ ብ-ሪ ማ- ግ- በ-ኹ-። ------------------- ሓንቲ ብኬሪ ማይ ግዳ በጃኹም። 0
ḥ--it--bi---ī --yi----a --jaẖum-። h------ b----- m--- g--- b--------- h-a-i-ī b-k-r- m-y- g-d- b-j-h-u-i- ----------------------------------- ḥanitī bikērī mayi gida bejaẖumi።

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!