Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   be У рэстаране 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [трыццаць адзін]

31 [trytstsats’ adzіn]

У рэстаране 3

[U restarane 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Я-х-ц---б- /-х-це-- бы--а--с-у. Я х---- б- / х----- б- з------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- з-к-с-у- ------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы закуску. 0
Y--k------ ---/--ha-s-l-----za-u-k-. Y- k------ b- / k------- b- z------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- z-k-s-u- ------------------------------------ Ya khatseu by / khatsela by zakusku.
Doresc o salată. Я -аце---ы - -ац--- б--с--а--. Я х---- б- / х----- б- с------ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- с-л-т-. ------------------------------ Я хацеў бы / хацела бы салату. 0
Y----a-----by-/-khats-l------ala-u. Y- k------ b- / k------- b- s------ Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- s-l-t-. ----------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by salatu.
Doresc o supă. Я х--е---- / -а---а б- с--. Я х---- б- / х----- б- с--- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- с-п- --------------------------- Я хацеў бы / хацела бы суп. 0
Ya k--t--u b- /-k-a-se---by --p. Y- k------ b- / k------- b- s--- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- s-p- -------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by sup.
Doresc un desert. Я ---е- б- --хац-ла-б- ---ер-. Я х---- б- / х----- б- д------ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- д-с-р-. ------------------------------ Я хацеў бы / хацела бы дэсерт. 0
Y--k-a-s-u-b--/-k-a--e-- by----ert. Y- k------ b- / k------- b- d------ Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- d-s-r-. ----------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by desert.
Doresc o îngheţată cu frişcă. Я ---е- бы---хацел- ----а--ж--ае-- -яршкам-. Я х---- б- / х----- б- м-------- з в-------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- м-р-ж-н-е з в-р-к-м-. -------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы марожанае з вяршкамі. 0
Y- kh-tseu-by-- -h---e---by ---o----ae ----ar-h--m-. Y- k------ b- / k------- b- m--------- z v---------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- m-r-z-a-a- z v-a-s-k-m-. ---------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by marozhanae z vyarshkamі.
Doresc fructe sau brânză. Я --ц----- --х---л- бы ------ну---о с-р. Я х---- б- / х----- б- с------- а-- с--- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- с-д-в-н- а-о с-р- ---------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы садавіну або сыр. 0
Ya -hats-u -- - -h--s--- -- --da-і-- ab--s--. Y- k------ b- / k------- b- s------- a-- s--- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- s-d-v-n- a-o s-r- --------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by sadavіnu abo syr.
Vrem să luăm micul dejun. М- ----л--б п-снедаць. М- х----- б п--------- М- х-ц-л- б п-с-е-а-ь- ---------------------- Мы хацелі б паснедаць. 0
My-k-at-el- b-pa-ne-ats-. M- k------- b p---------- M- k-a-s-l- b p-s-e-a-s-. ------------------------- My khatselі b pasnedats’.
Vrem să mâncăm prânzul. М----ц-л-----а--е-аць. М- х----- б п--------- М- х-ц-л- б п-а-е-а-ь- ---------------------- Мы хацелі б паабедаць. 0
M- ---tselі---pa-b--a---. M- k------- b p---------- M- k-a-s-l- b p-a-e-a-s-. ------------------------- My khatselі b paabedats’.
Vrem să cinăm. М---ацел--б павячэ----. М- х----- б п---------- М- х-ц-л- б п-в-ч-р-ц-. ----------------------- Мы хацелі б павячэраць. 0
M- k---s-l----p-v--c----ts’. M- k------- b p------------- M- k-a-s-l- b p-v-a-h-r-t-’- ---------------------------- My khatselі b pavyacherats’.
Ce doriţi la micul dejun? Ш-о Вы х----- б-н- с--д-нак? Ш-- В- х----- б н- с-------- Ш-о В- х-ц-л- б н- с-я-а-а-? ---------------------------- Што Вы хацелі б на сняданак? 0
S----Vy-kh---e---b-na s---danak? S--- V- k------- b n- s--------- S-t- V- k-a-s-l- b n- s-y-d-n-k- -------------------------------- Shto Vy khatselі b na snyadanak?
Chiflă cu gem şi miere? Б---чкі ----в---ам-і---дам? Б------ з п------- і м----- Б-л-ч-і з п-в-д-а- і м-д-м- --------------------------- Булачкі з павідлам і мёдам? 0
Bulachk--z-p--іdlam і ----m? B------- z p------- і m----- B-l-c-k- z p-v-d-a- і m-d-m- ---------------------------- Bulachkі z pavіdlam і medam?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Т-------каўбас---і-с-рам? Т---- з к------- і с----- Т-с-ы з к-ў-а-о- і с-р-м- ------------------------- Тосты з каўбасой і сырам? 0
T-s-y-- --ub-s-y і -y---? T---- z k------- і s----- T-s-y z k-u-a-o- і s-r-m- ------------------------- Tosty z kaubasoy і syram?
Un ou fiert? В-р-на--яйка? В------ я---- В-р-н-е я-к-? ------------- Варанае яйка? 0
Va-an-e-y-yka? V------ y----- V-r-n-e y-y-a- -------------- Varanae yayka?
Un ochi? Я-ч-ю? Я----- Я-ч-ю- ------ Яечню? 0
Y-yec-ny-? Y--------- Y-y-c-n-u- ---------- Yayechnyu?
O omletă? А-лет? А----- А-л-т- ------ Амлет? 0
A--e-? A----- A-l-t- ------ Amlet?
Vă rog încă un iaurt. К-л- -а-к-,----а-ц--яш-э ёг--т-. К--- л----- п------ я--- ё------ К-л- л-с-а- п-д-й-е я-ч- ё-у-т-. -------------------------------- Калі ласка, падайце яшчэ ёгурту. 0
Kalі-l-s-a---a-------ya----e-yo-urtu. K--- l----- p------- y------ y------- K-l- l-s-a- p-d-y-s- y-s-c-e y-g-r-u- ------------------------------------- Kalі laska, padaytse yashche yogurtu.
Vă rog încă sare şi piper. Ка-------а, п-д---е---ч---ол- і перц-. К--- л----- п------ я--- с--- і п----- К-л- л-с-а- п-д-й-е я-ч- с-л- і п-р-у- -------------------------------------- Калі ласка, падайце яшчэ солі і перцу. 0
K-lі ----a,---d-yt-------ch---o-- -----t--. K--- l----- p------- y------ s--- і p------ K-l- l-s-a- p-d-y-s- y-s-c-e s-l- і p-r-s-. ------------------------------------------- Kalі laska, padaytse yashche solі і pertsu.
Vă rog un pahar cu apă. К-л- --ска,-п-дай-е -шчэ --л--ку в-ды. К--- л----- п------ я--- ш------ в---- К-л- л-с-а- п-д-й-е я-ч- ш-л-н-у в-д-. -------------------------------------- Калі ласка, падайце яшчэ шклянку вады. 0
Ka-- -a--a- pa--yt-e-y-shc---------n-- --dy. K--- l----- p------- y------ s-------- v---- K-l- l-s-a- p-d-y-s- y-s-c-e s-k-y-n-u v-d-. -------------------------------------------- Kalі laska, padaytse yashche shklyanku vady.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!