Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   kn ಫಲಾಹಾರ ಮಂದಿರದಲ್ಲಿ ೩

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

೩೧ [ಮೂವತ್ತೊಂದು]

31 [Mūvattondu]

ಫಲಾಹಾರ ಮಂದಿರದಲ್ಲಿ ೩

[phalāhāra mandiradalli - 3.]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kannada Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. ನ-ಗೆ-ಒಂ---ಸ್-ಾರ್----ಬ---. ನ--- ಒ--- ಸ-------- ಬ---- ನ-ಗ- ಒ-ದ- ಸ-ಟ-ರ-ಟ-್ ಬ-ಕ-. ------------------------- ನನಗೆ ಒಂದು ಸ್ಟಾರ್ಟರ್ ಬೇಕು. 0
N-nag---nd---ṭ-r--r b-ku. N----- o--- s------ b---- N-n-g- o-d- s-ā-ṭ-r b-k-. ------------------------- Nanage ondu sṭārṭar bēku.
Doresc o salată. ನ--ೆ ಒ-ದ---ೋ-ಂಬ-ಿ ಬ-ಕು. ನ--- ಒ--- ಕ------ ಬ---- ನ-ಗ- ಒ-ದ- ಕ-ಸ-ಬ-ಿ ಬ-ಕ-. ----------------------- ನನಗೆ ಒಂದು ಕೋಸಂಬರಿ ಬೇಕು. 0
N-na---o--u --s-mb--- b-ku. N----- o--- k-------- b---- N-n-g- o-d- k-s-m-a-i b-k-. --------------------------- Nanage ondu kōsambari bēku.
Doresc o supă. ನ-ಗ- --ದು ಸ-ಪ್-----. ನ--- ಒ--- ಸ--- ಬ---- ನ-ಗ- ಒ-ದ- ಸ-ಪ- ಬ-ಕ-. -------------------- ನನಗೆ ಒಂದು ಸೂಪ್ ಬೇಕು. 0
N--a---on-u sūp b---. N----- o--- s-- b---- N-n-g- o-d- s-p b-k-. --------------------- Nanage ondu sūp bēku.
Doresc un desert. ನನಗ--ಒಂದ- -ಿ----ಂ-ಿ--ೇ--. ನ--- ಒ--- ಸ-------- ಬ---- ನ-ಗ- ಒ-ದ- ಸ-ಹ-ತ-ಂ-ಿ ಬ-ಕ-. ------------------------- ನನಗೆ ಒಂದು ಸಿಹಿತಿಂಡಿ ಬೇಕು. 0
N---g- -n-u--ihi-iṇḍ----k-. N----- o--- s-------- b---- N-n-g- o-d- s-h-t-ṇ-i b-k-. --------------------------- Nanage ondu sihitiṇḍi bēku.
Doresc o îngheţată cu frişcă. ನನ-ೆ-ಕ-ರೀಮ---ೊ--ಗ-----ು ಐ-್-----ಂ -ೊಡಿ. ನ--- ಕ----- ಜ----- ಒ--- ಐ-- ಕ---- ಕ---- ನ-ಗ- ಕ-ರ-ಮ- ಜ-ತ-ಗ- ಒ-ದ- ಐ-್ ಕ-ರ-ಂ ಕ-ಡ-. --------------------------------------- ನನಗೆ ಕ್ರೀಮ್ ಜೊತೆಗೆ ಒಂದು ಐಸ್ ಕ್ರೀಂ ಕೊಡಿ. 0
Nan-------m--ot-g- -n-u ai--krī----ḍi. N----- k--- j----- o--- a-- k--- k---- N-n-g- k-ī- j-t-g- o-d- a-s k-ī- k-ḍ-. -------------------------------------- Nanage krīm jotege ondu ais krīṁ koḍi.
Doresc fructe sau brânză. ನನ-ೆ ಹಣ-ಣ- --ವ- -----ಬ-ಕು. ನ--- ಹ---- ಅ--- ಚ--- ಬ---- ನ-ಗ- ಹ-್-ು ಅ-ವ- ಚ-ಸ- ಬ-ಕ-. -------------------------- ನನಗೆ ಹಣ್ಣು ಅಥವಾ ಚೀಸ್ ಬೇಕು. 0
N-n----h---u-a-hav--cī- --k-. N----- h---- a----- c-- b---- N-n-g- h-ṇ-u a-h-v- c-s b-k-. ----------------------------- Nanage haṇṇu athavā cīs bēku.
Vrem să luăm micul dejun. ನಾವ---ೆಳ-ಿ--ತಿಂಡಿ --ನ್----ು ನ--- ಬ----- ತ---- ತ-------- ನ-ವ- ಬ-ಳ-ಿ- ತ-ಂ-ಿ ತ-ನ-ನ-ೇ-ು --------------------------- ನಾವು ಬೆಳಗಿನ ತಿಂಡಿ ತಿನ್ನಬೇಕು 0
N--- ----g-na ---ḍi-tinnab--u N--- b------- t---- t-------- N-v- b-ḷ-g-n- t-ṇ-i t-n-a-ē-u ----------------------------- Nāvu beḷagina tiṇḍi tinnabēku
Vrem să mâncăm prânzul. ನ--ು -ದ್ಯ-ಹ--- ಊಟ-ಮಾಡುತ-----. ನ--- ಮ-------- ಊ- ಮ---------- ನ-ವ- ಮ-್-ಾ-್-ದ ಊ- ಮ-ಡ-ತ-ತ-ವ-. ----------------------------- ನಾವು ಮದ್ಯಾಹ್ನದ ಊಟ ಮಾಡುತ್ತೇವೆ. 0
nāv- ---y-hn-da---a m---tt-ve. n--- m--------- ū-- m--------- n-v- m-d-ā-n-d- ū-a m-ḍ-t-ē-e- ------------------------------ nāvu madyāhnada ūṭa māḍuttēve.
Vrem să cinăm. ನಾವು-ರಾತ-ರಿ----ಮಾಡ-ತ್-ೇ-ೆ. ನ--- ರ----- ಊ- ಮ---------- ನ-ವ- ರ-ತ-ರ- ಊ- ಮ-ಡ-ತ-ತ-ವ-. -------------------------- ನಾವು ರಾತ್ರಿ ಊಟ ಮಾಡುತ್ತೇವೆ. 0
N----r-tri-ū------utt---. N--- r---- ū-- m--------- N-v- r-t-i ū-a m-ḍ-t-ē-e- ------------------------- Nāvu rātri ūṭa māḍuttēve.
Ce doriţi la micul dejun? ನೀವ- ಬ--ಗ---ತ-ಂ-ಿ-ೆ-ಏನನ್-- -ಿನ್--ು--ಯ---್---ಿ? ನ--- ಬ----- ತ------ ಏ----- ತ------ ಬ---------- ನ-ವ- ಬ-ಳ-ಿ- ತ-ಂ-ಿ-ೆ ಏ-ನ-ನ- ತ-ನ-ನ-ು ಬ-ಸ-ತ-ತ-ರ-? ---------------------------------------------- ನೀವು ಬೆಳಗಿನ ತಿಂಡಿಗೆ ಏನನ್ನು ತಿನ್ನಲು ಬಯಸುತ್ತೀರಿ? 0
Nīv- be---i-- t--ḍige --annu----n----b-y--uttīr-? N--- b------- t------ ē----- t------ b----------- N-v- b-ḷ-g-n- t-ṇ-i-e ē-a-n- t-n-a-u b-y-s-t-ī-i- ------------------------------------------------- Nīvu beḷagina tiṇḍige ēnannu tinnalu bayasuttīri?
Chiflă cu gem şi miere? ಹಣ--ಿನ--ಾ--ಮತ್ತು ---ುತ-ಪ್-ದ-ಡನ- -ೋ---- ? ಹ----- ಪ-- ಮ---- ಜ------------- ರ----- ? ಹ-್-ಿ- ಪ-ಕ ಮ-್-ು ಜ-ನ-ತ-ಪ-ಪ-ೊ-ನ- ರ-ಲ-ಸ- ? ---------------------------------------- ಹಣ್ಣಿನ ಪಾಕ ಮತ್ತು ಜೇನುತುಪ್ಪದೊಡನೆ ರೋಲ್ಸ್ ? 0
H-ṇ--n----k--mat-u-----tup--d-ḍ----rō--? H------ p--- m---- j-------------- r---- H-ṇ-i-a p-k- m-t-u j-n-t-p-a-o-a-e r-l-? ---------------------------------------- Haṇṇina pāka mattu jēnutuppadoḍane rōls?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? ಸ-ಸೆಜ್ -ತ-ತು -ೀ-- -----ಟ-ಸ್-್-? ಸ----- ಮ---- ಚ--- ಜ--- ಟ----- ? ಸ-ಸ-ಜ- ಮ-್-ು ಚ-ಸ- ಜ-ತ- ಟ-ಸ-ಟ- ? ------------------------------- ಸಾಸೆಜ್ ಮತ್ತು ಚೀಸ್ ಜೊತೆ ಟೋಸ್ಟ್ ? 0
Sā--- m--t- cīs jo---ṭ---? S---- m---- c-- j--- ṭ---- S-s-j m-t-u c-s j-t- ṭ-s-? -------------------------- Sāsej mattu cīs jote ṭōsṭ?
Un ou fiert? ಒಂ-ು -----ಿದ---ಟ್ಟೆ? ಒ--- ಬ------ ಮ------ ಒ-ದ- ಬ-ಯ-ಸ-ದ ಮ-ಟ-ಟ-? -------------------- ಒಂದು ಬೇಯಿಸಿದ ಮೊಟ್ಟೆ? 0
Ondu -ēy-s--a moṭṭ-? O--- b------- m----- O-d- b-y-s-d- m-ṭ-e- -------------------- Ondu bēyisida moṭṭe?
Un ochi? ಒ--- -ರ----ೊಟ್--? ಒ--- ಕ--- ಮ------ ಒ-ದ- ಕ-ಿ- ಮ-ಟ-ಟ-? ----------------- ಒಂದು ಕರಿದ ಮೊಟ್ಟೆ? 0
O-du-kar-d--m--ṭe? O--- k----- m----- O-d- k-r-d- m-ṭ-e- ------------------ Ondu karida moṭṭe?
O omletă? ಒಂ-ು-ಆಮ-ಲ-ಟ್? ಒ--- ಆ------- ಒ-ದ- ಆ-್-ೆ-್- ------------- ಒಂದು ಆಮ್ಲೆಟ್? 0
O-du-ām--ṭ? O--- ā----- O-d- ā-l-ṭ- ----------- Ondu āmleṭ?
Vă rog încă un iaurt. ದ-ವಿ-್-ು-ಇನ್ನೊ--- ---ರ--ನ- ಕೊಡ-. ದ------- ಇ------- ಮ------- ಕ---- ದ-ವ-ಟ-ಟ- ಇ-್-ೊ-ದ- ಮ-ಸ-ನ-ನ- ಕ-ಡ-. -------------------------------- ದಯವಿಟ್ಟು ಇನ್ನೊಂದು ಮೊಸರನ್ನು ಕೊಡಿ. 0
D---v-ṭṭ--inno-du -o-ara--u---ḍ-. D-------- i------ m-------- k---- D-y-v-ṭ-u i-n-n-u m-s-r-n-u k-ḍ-. --------------------------------- Dayaviṭṭu innondu mosarannu koḍi.
Vă rog încă sare şi piper. ದಯವ----- --್---ಸ್ವ--ಪ--ಪ-ಪ- -ತ----ಕ-ಿ-ೆ--- -ೊಡ-. ದ------- ಇ---- ಸ----- ಉ---- ಮ---- ಕ------- ಕ---- ದ-ವ-ಟ-ಟ- ಇ-್-ೂ ಸ-ವ-್- ಉ-್-ು ಮ-್-ು ಕ-ಿ-ೆ-ಸ- ಕ-ಡ-. ------------------------------------------------ ದಯವಿಟ್ಟು ಇನ್ನೂ ಸ್ವಲ್ಪ ಉಪ್ಪು ಮತ್ತು ಕರಿಮೆಣಸು ಕೊಡಿ. 0
Day--iṭṭ- -n-ū---a-p---pp--m-tt- kari--ṇ--u--oḍi. D-------- i--- s----- u--- m---- k--------- k---- D-y-v-ṭ-u i-n- s-a-p- u-p- m-t-u k-r-m-ṇ-s- k-ḍ-. ------------------------------------------------- Dayaviṭṭu innū svalpa uppu mattu karimeṇasu koḍi.
Vă rog un pahar cu apă. ದ--ಿ-್-- ಇ---ೂ ---ು-ಲೋಟ ನೀ-- ಕ---. ದ------- ಇ---- ಒ--- ಲ-- ನ--- ಕ---- ದ-ವ-ಟ-ಟ- ಇ-್-ೂ ಒ-ದ- ಲ-ಟ ನ-ರ- ಕ-ಡ-. ---------------------------------- ದಯವಿಟ್ಟು ಇನ್ನೂ ಒಂದು ಲೋಟ ನೀರು ಕೊಡಿ. 0
Da--v--ṭu --n--on------a-n-ru ko-i. D-------- i--- o--- l--- n--- k---- D-y-v-ṭ-u i-n- o-d- l-ṭ- n-r- k-ḍ-. ----------------------------------- Dayaviṭṭu innū ondu lōṭa nīru koḍi.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!