Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   ko 레스토랑에서 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [서른하나]

31 [seoleunhana]

레스토랑에서 3

[leseutolang-eseo 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Coreeană Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. 애피타이저--주세요. 애----- 주--- 애-타-저- 주-요- ----------- 애피타이저를 주세요. 0
a--i-a---o-eu--ju---o. a------------- j------ a-p-t-i-e-l-u- j-s-y-. ---------------------- aepitaijeoleul juseyo.
Doresc o salată. 샐러드- --요. 샐--- 주--- 샐-드- 주-요- --------- 샐러드를 주세요. 0
sael----eu--u---useyo. s------------- j------ s-e-l-o-e-l-u- j-s-y-. ---------------------- saelleodeuleul juseyo.
Doresc o supă. 수프--주-요. 수-- 주--- 수-를 주-요- -------- 수프를 주세요. 0
s--e--e---j-se--. s-------- j------ s-p-u-e-l j-s-y-. ----------------- supeuleul juseyo.
Doresc un desert. 디-트를-주-요. 디--- 주--- 디-트- 주-요- --------- 디저트를 주세요. 0
di-----u--u- j-sey-. d----------- j------ d-j-o-e-l-u- j-s-y-. -------------------- dijeoteuleul juseyo.
Doresc o îngheţată cu frişcă. 생-- 얹은---스-림- 주-요. 생-- 얹- 아----- 주--- 생-림 얹- 아-스-림- 주-요- ------------------ 생크림 얹은 아이스크림을 주세요. 0
s--ngke-----eon--e----i-----u-im---l-j---y-. s---------- e------- a-------------- j------ s-e-g-e-l-m e-n---u- a-s-u-e-l-m-e-l j-s-y-. -------------------------------------------- saengkeulim eonj-eun aiseukeulim-eul juseyo.
Doresc fructe sau brânză. 과일이나--즈- 주세요. 과--- 치-- 주--- 과-이- 치-를 주-요- ------------- 과일이나 치즈를 주세요. 0
g-a---i-a --i------- j-seyo. g-------- c--------- j------ g-a-l-i-a c-i-e-l-u- j-s-y-. ---------------------------- gwail-ina chijeuleul juseyo.
Vrem să luăm micul dejun. 우---아-식-를 -- 싶어-. 우-- 아---- 하- 싶--- 우-는 아-식-를 하- 싶-요- ----------------- 우리는 아침식사를 하고 싶어요. 0
ulineun----imsig--leu- ha-o--i--e---. u------ a------------- h--- s-------- u-i-e-n a-h-m-i-s-l-u- h-g- s-p-e-y-. ------------------------------------- ulineun achimsigsaleul hago sip-eoyo.
Vrem să mâncăm prânzul. 우리- -심-사--하고-싶어요. 우-- 점---- 하- 싶--- 우-는 점-식-를 하- 싶-요- ----------------- 우리는 점심식사를 하고 싶어요. 0
ulin-un j-om-im----aleul-h--o -ip--o--. u------ j--------------- h--- s-------- u-i-e-n j-o-s-m-i-s-l-u- h-g- s-p-e-y-. --------------------------------------- ulineun jeomsimsigsaleul hago sip-eoyo.
Vrem să cinăm. 우---저녁식-를 하고 -어요. 우-- 저---- 하- 싶--- 우-는 저-식-를 하- 싶-요- ----------------- 우리는 저녁식사를 하고 싶어요. 0
ul--e---je---eog-i---le-----go--ip--o--. u------ j---------------- h--- s-------- u-i-e-n j-o-y-o-s-g-a-e-l h-g- s-p-e-y-. ---------------------------------------- ulineun jeonyeogsigsaleul hago sip-eoyo.
Ce doriţi la micul dejun? 아---로 뭘--하세-? 아---- 뭘 원---- 아-식-로 뭘 원-세-? ------------- 아침식사로 뭘 원하세요? 0
ach-ms-g-a----w-l-w-n-a---o? a----------- m--- w--------- a-h-m-i-s-l- m-o- w-n-a-e-o- ---------------------------- achimsigsalo mwol wonhaseyo?
Chiflă cu gem şi miere? 빵에--과--- 드--요? 빵- 잼- 꿀- 드---- 빵- 잼- 꿀- 드-까-? -------------- 빵에 잼과 꿀을 드릴까요? 0
ppang-e -ae--w- --u--eul--eul-l--a-o? p------ j------ k------- d----------- p-a-g-e j-e-g-a k-u---u- d-u-i-k-a-o- ------------------------------------- ppang-e jaemgwa kkul-eul deulilkkayo?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? 토스-- 소-지--치-를-드-까-? 토--- 소--- 치-- 드---- 토-트- 소-지- 치-를 드-까-? ------------------- 토스트에 소시지와 치즈를 드릴까요? 0
t-----eu- so-i--wa c---eu-eul ---lil-ka--? t-------- s------- c--------- d----------- t-s-u-e-e s-s-j-w- c-i-e-l-u- d-u-i-k-a-o- ------------------------------------------ toseuteue sosijiwa chijeuleul deulilkkayo?
Un ou fiert? 삶---란-? 삶- 계--- 삶- 계-요- ------- 삶은 계란요? 0
sa---eu--gy--an---? s------- g--------- s-l---u- g-e-a---o- ------------------- salm-eun gyelan-yo?
Un ochi? 계- ---요? 계- 후---- 계- 후-이-? -------- 계란 후라이요? 0
gy-la- --la-y-? g----- h------- g-e-a- h-l-i-o- --------------- gyelan hulaiyo?
O omletă? 오-렛-? 오---- 오-렛-? ----- 오믈렛요? 0
o----l----o? o----------- o-e-l-e---o- ------------ omeulles-yo?
Vă rog încă un iaurt. 요플- -나 더--세요. 요-- 하- 더 주--- 요-레 하- 더 주-요- ------------- 요플레 하나 더 주세요. 0
y---u-le--ana-deo j--ey-. y------- h--- d-- j------ y-p-u-l- h-n- d-o j-s-y-. ------------------------- yopeulle hana deo juseyo.
Vă rog încă sare şi piper. 소금--후추도-주--. 소-- 후-- 주--- 소-과 후-도 주-요- ------------ 소금과 후추도 주세요. 0
s-geu---a huchu-- ----yo. s-------- h------ j------ s-g-u-g-a h-c-u-o j-s-y-. ------------------------- sogeumgwa huchudo juseyo.
Vă rog un pahar cu apă. 물 한-잔-더 주세요. 물 한 잔 더 주--- 물 한 잔 더 주-요- ------------ 물 한 잔 더 주세요. 0
m-- -a--j-n --- -us-yo. m-- h-- j-- d-- j------ m-l h-n j-n d-o j-s-y-. ----------------------- mul han jan deo juseyo.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!