Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   hr U restoranu 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [trideset i jedan]

U restoranu 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Croată Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Hti--- h-j-la b-h p---je--. H___ / h_____ b__ p________ H-i- / h-j-l- b-h p-e-j-l-. --------------------------- Htio / htjela bih predjelo. 0
Doresc o salată. Ht-- ---tj-la -ih -al---. H___ / h_____ b__ s______ H-i- / h-j-l- b-h s-l-t-. ------------------------- Htio / htjela bih salatu. 0
Doresc o supă. Htio-- -tj-l--b-- j-hu. H___ / h_____ b__ j____ H-i- / h-j-l- b-h j-h-. ----------------------- Htio / htjela bih juhu. 0
Doresc un desert. H-------t-e-a bih-d-----. H___ / h_____ b__ d______ H-i- / h-j-l- b-h d-s-r-. ------------------------- Htio / htjela bih desert. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. Hti--- -----a--ih--ladol-d-- v----em. H___ / h_____ b__ s_______ s v_______ H-i- / h-j-l- b-h s-a-o-e- s v-h-j-m- ------------------------------------- Htio / htjela bih sladoled s vrhnjem. 0
Doresc fructe sau brânză. Ht-o /--tjela b-h vo---ili -ir. H___ / h_____ b__ v___ i__ s___ H-i- / h-j-l- b-h v-ć- i-i s-r- ------------------------------- Htio / htjela bih voće ili sir. 0
Vrem să luăm micul dejun. H---l--/ h--ele b-sm- dor-čk-v-t-. H_____ / h_____ b____ d___________ H-j-l- / h-j-l- b-s-o d-r-č-o-a-i- ---------------------------------- Htjeli / htjele bismo doručkovati. 0
Vrem să mâncăm prânzul. H---li---h--ele ----o -uča--. H_____ / h_____ b____ r______ H-j-l- / h-j-l- b-s-o r-č-t-. ----------------------------- Htjeli / htjele bismo ručati. 0
Vrem să cinăm. H---li-/ htj-l--b-s-o--e-e---i. H_____ / h_____ b____ v________ H-j-l- / h-j-l- b-s-o v-č-r-t-. ------------------------------- Htjeli / htjele bismo večerati. 0
Ce doriţi la micul dejun? Š---bi--e h-j--- /---jele -a do-učak? Š__ b____ h_____ / h_____ z_ d_______ Š-o b-s-e h-j-l- / h-j-l- z- d-r-č-k- ------------------------------------- Što biste htjeli / htjele za doručak? 0
Chiflă cu gem şi miere? P----- s-m----lado--- medo-? P_____ s m_________ i m_____ P-c-v- s m-r-e-a-o- i m-d-m- ---------------------------- Pecivo s marmeladom i medom? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Т-s--s --ba---om - ----m? Т___ s k________ i s_____ Т-s- s k-b-s-c-m i s-r-m- ------------------------- Тоst s kobasicom i sirom? 0
Un ou fiert? Ku-----jaje? K_____ j____ K-h-n- j-j-? ------------ Kuhano jaje? 0
Un ochi? J--- n-----? J___ n_ o___ J-j- n- o-o- ------------ Jaje na oko? 0
O omletă? Om---? O_____ O-l-t- ------ Omlet? 0
Vă rog încă un iaurt. M-lim -----eda- -----t. M____ j__ j____ j______ M-l-m j-š j-d-n j-g-r-. ----------------------- Molim još jedan jogurt. 0
Vă rog încă sare şi piper. Mo--m--oš so-i-----pra. M____ j__ s___ i p_____ M-l-m j-š s-l- i p-p-a- ----------------------- Molim još soli i papra. 0
Vă rog un pahar cu apă. Mol-- -oš j---- čašu-vo--. M____ j__ j____ č___ v____ M-l-m j-š j-d-u č-š- v-d-. -------------------------- Molim još jednu čašu vode. 0

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!