Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   el Στο εστιατόριο 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [τριάντα ένα]

31 [triánta éna]

Στο εστιατόριο 3

[Sto estiatório 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Θα---ε-α-έν--ο-εκ--κό. Θα ήθελα ένα ορεκτικό. Θ- ή-ε-α έ-α ο-ε-τ-κ-. ---------------------- Θα ήθελα ένα ορεκτικό. 0
Tha--th----é-- o---t-kó. Tha ḗthela éna orektikó. T-a ḗ-h-l- é-a o-e-t-k-. ------------------------ Tha ḗthela éna orektikó.
Doresc o salată. Θα ή--λ---ία -α-ά-α. Θα ήθελα μία σαλάτα. Θ- ή-ε-α μ-α σ-λ-τ-. -------------------- Θα ήθελα μία σαλάτα. 0
T---ḗthe-- -í- sa--ta. Tha ḗthela mía saláta. T-a ḗ-h-l- m-a s-l-t-. ---------------------- Tha ḗthela mía saláta.
Doresc o supă. Θα -θελα--ία-σο--α. Θα ήθελα μία σούπα. Θ- ή-ε-α μ-α σ-ύ-α- ------------------- Θα ήθελα μία σούπα. 0
Th- ---el- mí---oúpa. Tha ḗthela mía soúpa. T-a ḗ-h-l- m-a s-ú-a- --------------------- Tha ḗthela mía soúpa.
Doresc un desert. Θ---θε-- -να -πιδόρ-ιο. Θα ήθελα ένα επιδόρπιο. Θ- ή-ε-α έ-α ε-ι-ό-π-ο- ----------------------- Θα ήθελα ένα επιδόρπιο. 0
Th- ḗthe-a éna epi-ór-i-. Tha ḗthela éna epidórpio. T-a ḗ-h-l- é-a e-i-ó-p-o- ------------------------- Tha ḗthela éna epidórpio.
Doresc o îngheţată cu frişcă. Θ--ή--λ--ένα---γ-----ε σα---γ-. Θα ήθελα ένα παγωτό με σαντιγί. Θ- ή-ε-α έ-α π-γ-τ- μ- σ-ν-ι-ί- ------------------------------- Θα ήθελα ένα παγωτό με σαντιγί. 0
T-a ḗth--- ----pa-ōtó m------ig-. Tha ḗthela éna pagōtó me santigí. T-a ḗ-h-l- é-a p-g-t- m- s-n-i-í- --------------------------------- Tha ḗthela éna pagōtó me santigí.
Doresc fructe sau brânză. Θ- -θ----φρ-ύτα-ή-τ---. Θα ήθελα φρούτα ή τυρί. Θ- ή-ε-α φ-ο-τ- ή τ-ρ-. ----------------------- Θα ήθελα φρούτα ή τυρί. 0
Th- ḗth-l- -hr-ú-- ḗ-ty-í. Tha ḗthela phroúta ḗ tyrí. T-a ḗ-h-l- p-r-ú-a ḗ t-r-. -------------------------- Tha ḗthela phroúta ḗ tyrí.
Vrem să luăm micul dejun. Θα -------ν- ---ο--- ------. Θα θέλαμε να πάρουμε πρωινό. Θ- θ-λ-μ- ν- π-ρ-υ-ε π-ω-ν-. ---------------------------- Θα θέλαμε να πάρουμε πρωινό. 0
Th- th--am--n---á-o--e-p-ōi--. Tha thélame na pároume prōinó. T-a t-é-a-e n- p-r-u-e p-ō-n-. ------------------------------ Tha thélame na pároume prōinó.
Vrem să mâncăm prânzul. Θ----λ--- ν- φάμε-μεσημ-ριανό. Θα θέλαμε να φάμε μεσημεριανό. Θ- θ-λ-μ- ν- φ-μ- μ-σ-μ-ρ-α-ό- ------------------------------ Θα θέλαμε να φάμε μεσημεριανό. 0
T-- ---l--- n- ph-me --s--eri-nó. Tha thélame na pháme mesēmerianó. T-a t-é-a-e n- p-á-e m-s-m-r-a-ó- --------------------------------- Tha thélame na pháme mesēmerianó.
Vrem să cinăm. Θ- -έλα-- ---φά-ε-β--δ-νό. Θα θέλαμε να φάμε βραδινό. Θ- θ-λ-μ- ν- φ-μ- β-α-ι-ό- -------------------------- Θα θέλαμε να φάμε βραδινό. 0
Tha-thé--me -- -h-m- --a--n-. Tha thélame na pháme bradinó. T-a t-é-a-e n- p-á-e b-a-i-ó- ----------------------------- Tha thélame na pháme bradinó.
Ce doriţi la micul dejun? Τ--θ- θέ-ατ- για-πρω--ό; Τι θα θέλατε για πρωινό; Τ- θ- θ-λ-τ- γ-α π-ω-ν-; ------------------------ Τι θα θέλατε για πρωινό; 0
T- -h--------e gi--prōinó? Ti tha thélate gia prōinó? T- t-a t-é-a-e g-a p-ō-n-? -------------------------- Ti tha thélate gia prōinó?
Chiflă cu gem şi miere? Ψ--ά--α-μ---αρ---ά-α-------λ-; Ψωμάκια με μαρμελάδα και μέλι; Ψ-μ-κ-α μ- μ-ρ-ε-ά-α κ-ι μ-λ-; ------------------------------ Ψωμάκια με μαρμελάδα και μέλι; 0
Psōm-kia--e-m-r--l-d---a- ----? Psōmákia me marmeláda kai méli? P-ō-á-i- m- m-r-e-á-a k-i m-l-? ------------------------------- Psōmákia me marmeláda kai méli?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Ψ-μ- με----α-τ-κ--κ-ι -υρί; Ψωμί με αλλαντικά και τυρί; Ψ-μ- μ- α-λ-ν-ι-ά κ-ι τ-ρ-; --------------------------- Ψωμί με αλλαντικά και τυρί; 0
Ps----m- a-la------k-i ---í? Psōmí me allantiká kai tyrí? P-ō-í m- a-l-n-i-á k-i t-r-? ---------------------------- Psōmí me allantiká kai tyrí?
Un ou fiert? Έν- βρ-σ-- --γ-; Ένα βραστό αυγό; Έ-α β-α-τ- α-γ-; ---------------- Ένα βραστό αυγό; 0
É-----as-ó au--? Éna brastó augó? É-a b-a-t- a-g-? ---------------- Éna brastó augó?
Un ochi? Ένα α--ό μ--ι; Ένα αυγό μάτι; Έ-α α-γ- μ-τ-; -------------- Ένα αυγό μάτι; 0
Én---ug---át-? Éna augó máti? É-a a-g- m-t-? -------------- Éna augó máti?
O omletă? Μ-α ομ-λέτα; Μία ομελέτα; Μ-α ο-ε-έ-α- ------------ Μία ομελέτα; 0
Mí- -m--éta? Mía omeléta? M-a o-e-é-a- ------------ Mía omeléta?
Vă rog încă un iaurt. Ακόμη -------ο-ρτι--αρα-αλώ. Ακόμη ένα γιαούρτι παρακαλώ. Α-ό-η έ-α γ-α-ύ-τ- π-ρ-κ-λ-. ---------------------------- Ακόμη ένα γιαούρτι παρακαλώ. 0
A--mē---a g--o-r-i-p---k---. Akómē éna giaoúrti parakalṓ. A-ó-ē é-a g-a-ú-t- p-r-k-l-. ---------------------------- Akómē éna giaoúrti parakalṓ.
Vă rog încă sare şi piper. Ακόμη-λ--ο-α-άτι -αι πι--ρι π-ρ----ώ. Ακόμη λίγο αλάτι και πιπέρι παρακαλώ. Α-ό-η λ-γ- α-ά-ι κ-ι π-π-ρ- π-ρ-κ-λ-. ------------------------------------- Ακόμη λίγο αλάτι και πιπέρι παρακαλώ. 0
A-ó---l--o-aláti-kai ---ér- -ara--lṓ. Akómē lígo aláti kai pipéri parakalṓ. A-ó-ē l-g- a-á-i k-i p-p-r- p-r-k-l-. ------------------------------------- Akómē lígo aláti kai pipéri parakalṓ.
Vă rog un pahar cu apă. Α---η -να ---ή-- -ερ--π---καλ-. Ακόμη ένα ποτήρι νερό παρακαλώ. Α-ό-η έ-α π-τ-ρ- ν-ρ- π-ρ-κ-λ-. ------------------------------- Ακόμη ένα ποτήρι νερό παρακαλώ. 0
Akó-ē-é-a po-ḗ-i ne-- p-r-k---. Akómē éna potḗri neró parakalṓ. A-ó-ē é-a p-t-r- n-r- p-r-k-l-. ------------------------------- Akómē éna potḗri neró parakalṓ.

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!