Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   sl V restavraciji 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [enaintrideset]

V restavraciji 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Rad-a)------kš-o-pr--j-d. R_____ b_ k_____ p_______ R-d-a- b- k-k-n- p-e-j-d- ------------------------- Rad(a) bi kakšno predjed. 0
Doresc o salată. R-d(-- ---kakšno -ol-t-. R_____ b_ k_____ s______ R-d-a- b- k-k-n- s-l-t-. ------------------------ Rad(a) bi kakšno solato. 0
Doresc o supă. Ra------- k--š-- ---o. R_____ b_ k_____ j____ R-d-a- b- k-k-n- j-h-. ---------------------- Rad(a) bi kakšno juho. 0
Doresc un desert. Rad(a---- kak--n -e---t (-l-di--- --ob-----. R_____ b_ k_____ d_____ (________ p_________ R-d-a- b- k-k-e- d-s-r- (-l-d-c-, p-o-e-e-)- -------------------------------------------- Rad(a) bi kakšen desert (sladico, poobedek). 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. R-d(a) ----l-do-e--- -m--a--. R_____ b_ s_______ s s_______ R-d-a- b- s-a-o-e- s s-e-a-o- ----------------------------- Rad(a) bi sladoled s smetano. 0
Doresc fructe sau brânză. Rad-a) -i-sad-e--li ---. R_____ b_ s____ a__ s___ R-d-a- b- s-d-e a-i s-r- ------------------------ Rad(a) bi sadje ali sir. 0
Vrem să luăm micul dejun. R--i----za---k---li--(Ra-e--i zajtrko---e.) R___ b_ z___________ (____ b_ z____________ R-d- b- z-j-r-o-a-i- (-a-e b- z-j-r-o-a-e-) ------------------------------------------- Radi bi zajtrkovali. (Rade bi zajtrkovale.) 0
Vrem să mâncăm prânzul. Ra-- -i-ko-i-i.-(R-d--b---o---e.) R___ b_ k______ (____ b_ k_______ R-d- b- k-s-l-. (-a-e b- k-s-l-.- --------------------------------- Radi bi kosili. (Rade bi kosile.) 0
Vrem să cinăm. Ra-- b- v-če-j-li. (-a-e b- v-čerjale.) R___ b_ v_________ (____ b_ v__________ R-d- b- v-č-r-a-i- (-a-e b- v-č-r-a-e-) --------------------------------------- Radi bi večerjali. (Rade bi večerjale.) 0
Ce doriţi la micul dejun? K----eli-e--a -aj-r-? K__ ž_____ z_ z______ K-j ž-l-t- z- z-j-r-? --------------------- Kaj želite za zajtrk? 0
Chiflă cu gem şi miere? Ž---je-z--ar-elado-i- m-dom? Ž_____ z m________ i_ m_____ Ž-m-j- z m-r-e-a-o i- m-d-m- ---------------------------- Žemlje z marmelado in medom? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? T--st-s---ob-so----s-r-m? T____ s k______ i_ s_____ T-a-t s k-o-a-o i- s-r-m- ------------------------- Toast s klobaso in sirom? 0
Un ou fiert? Ku-a-o-j-j-e? K_____ j_____ K-h-n- j-j-e- ------------- Kuhano jajce? 0
Un ochi? Ja--e -a -ko? J____ n_ o___ J-j-e n- o-o- ------------- Jajce na oko? 0
O omletă? P-l----k-- (-----o?) P_________ (________ P-l-č-n-o- (-m-e-o-) -------------------- Palačinko? (Omleto?) 0
Vă rog încă un iaurt. Pro--m še -n-j-gu--. P_____ š_ e_ j______ P-o-i- š- e- j-g-r-. -------------------- Prosim še en jogurt. 0
Vă rog încă sare şi piper. Pr-s-m--- -o- -n-p-pe-. P_____ š_ s__ i_ p_____ P-o-i- š- s-l i- p-p-r- ----------------------- Prosim še sol in poper. 0
Vă rog un pahar cu apă. Pr-s-- -e-en-k-zarec v-d-. P_____ š_ e_ k______ v____ P-o-i- š- e- k-z-r-c v-d-. -------------------------- Prosim še en kozarec vode. 0

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!