Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   hy ռեստորանում 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [երեսունմեկ]

31 [yeresunmek]

ռեստորանում 3

[rrestoranum 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Ես կ--ն-ա---ի-նախուտե-տ: Ե_ կ_________ ն_________ Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ն-խ-ւ-ե-տ- ------------------------ Ես կցանկանայի նախուտեստ: 0
Yes--ts--------i -ak-ute-t Y__ k___________ n________ Y-s k-s-a-k-n-y- n-k-u-e-t -------------------------- Yes kts’ankanayi nakhutest
Doresc o salată. Ե---ց---ա---ի սա-աթ---: Ե_ կ_________ ս____ ե__ Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ս-լ-թ ե-: ----------------------- Ես կցանկանայի սալաթ եմ: 0
Ye------a---nay-----at- --m Y__ k___________ s_____ y__ Y-s k-s-a-k-n-y- s-l-t- y-m --------------------------- Yes kts’ankanayi salat’ yem
Doresc o supă. Ես-կցա-կ-նայ---պ-ւր: Ե_ կ_________ ա_____ Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ա-ո-ր- -------------------- Ես կցանկանայի ապուր: 0
Yes-kts-ankan-y- apur Y__ k___________ a___ Y-s k-s-a-k-n-y- a-u- --------------------- Yes kts’ankanayi apur
Doresc un desert. Ե- կ--ն-ա-այի-աղանդ-ր: Ե_ կ_________ ա_______ Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ա-ա-դ-ր- ---------------------- Ես կցանկանայի աղանդեր: 0
Y-- ---’a--an--i-ag--nd-r Y__ k___________ a_______ Y-s k-s-a-k-n-y- a-h-n-e- ------------------------- Yes kts’ankanayi aghander
Doresc o îngheţată cu frişcă. Ես-կցա-կ-ն--ի -երո---ով --ղպ----: Ե_ կ_________ ս________ պ________ Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ս-ր-ւ-ք-վ պ-ղ-ա-ա-: --------------------------------- Ես կցանկանայի սերուցքով պաղպաղակ: 0
Ye- k--’-nka--y- --r--s’k--v pa-hp-ghak Y__ k___________ s__________ p_________ Y-s k-s-a-k-n-y- s-r-t-’-’-v p-g-p-g-a- --------------------------------------- Yes kts’ankanayi seruts’k’ov paghpaghak
Doresc fructe sau brânză. Ե- կցանկ--ա-- --ր- --- պա-իր: Ե_ կ_________ մ___ կ__ պ_____ Ե- կ-ա-կ-ն-յ- մ-ր- կ-մ պ-ն-ր- ----------------------------- Ես կցանկանայի միրգ կամ պանիր: 0
Y-s k-s’ank--a-i--i---kam ----r Y__ k___________ m___ k__ p____ Y-s k-s-a-k-n-y- m-r- k-m p-n-r ------------------------------- Yes kts’ankanayi mirg kam panir
Vrem să luăm micul dejun. Մ--- ---կ---ւ--ենք ---աճաշել: Մ___ ց________ ե__ ն_________ Մ-ն- ց-ն-ա-ո-մ ե-ք ն-խ-ճ-շ-լ- ----------------------------- Մենք ցանկանում ենք նախաճաշել: 0
Menk---s-a-ka-um ye-----a---ch-shel M____ t_________ y____ n___________ M-n-’ t-’-n-a-u- y-n-’ n-k-a-h-s-e- ----------------------------------- Menk’ ts’ankanum yenk’ nakhachashel
Vrem să mâncăm prânzul. Մ--ք -անկանու--են---ա--լ: Մ___ ց________ ե__ ճ_____ Մ-ն- ց-ն-ա-ո-մ ե-ք ճ-շ-լ- ------------------------- Մենք ցանկանում ենք ճաշել: 0
M--k’-ts’-nk-num ye-----h--h-l M____ t_________ y____ c______ M-n-’ t-’-n-a-u- y-n-’ c-a-h-l ------------------------------ Menk’ ts’ankanum yenk’ chashel
Vrem să cinăm. Մ-ն- ց-նկա-ո-- ե---ընթ---: Մ___ ց________ ե__ ը______ Մ-ն- ց-ն-ա-ո-մ ե-ք ը-թ-ե-: -------------------------- Մենք ցանկանում ենք ընթրել: 0
Me--- ts-an----m ----’ ---’--l M____ t_________ y____ y______ M-n-’ t-’-n-a-u- y-n-’ y-t-r-l ------------------------------ Menk’ ts’ankanum yenk’ ynt’rel
Ce doriţi la micul dejun? Ի-ն- --ա-կ-ն-յ-ք նա------ն: Ի___ կ__________ ն_________ Ի-ն- կ-ա-կ-ն-յ-ք ն-խ-ճ-շ-ն- --------------------------- Ի՞նչ կցանկանայիք նախաճաշին: 0
I՞--h’----’an--na---- -akh-c-a-hin I_____ k_____________ n___________ I-n-h- k-s-a-k-n-y-k- n-k-a-h-s-i- ---------------------------------- I՞nch’ kts’ankanayik’ nakhachashin
Chiflă cu gem şi miere? Հաց ---ո-------ր-՞վ: Հ__ ջ____ և մ_______ Հ-ց ջ-մ-վ և մ-ղ-ո-վ- -------------------- Հաց ջեմով և մեղրո՞վ: 0
H--s--j---v y-v me---o-v H____ j____ y__ m_______ H-t-’ j-m-v y-v m-g-r-՞- ------------------------ Hats’ jemov yev meghro՞v
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Տո-տ--ր--կո--և ----ր--վ: Տ___ ե______ և պ________ Տ-ս- ե-շ-կ-վ և պ-ն-ր-՞-: ------------------------ Տոստ երշիկով և պանիրո՞վ: 0
T----y-rsh--ov yev-pa-iro՞v T___ y________ y__ p_______ T-s- y-r-h-k-v y-v p-n-r-՞- --------------------------- Tost yershikov yev paniro՞v
Un ou fiert? Ե--ծ ձ-ւ-: Ե___ ձ____ Ե-ա- ձ-ւ-: ---------- Եփած ձու՞: 0
Yep--t--d-u՞ Y______ d___ Y-p-a-s d-u- ------------ Yep’ats dzu՞
Un ochi? Տ-----ծ----՞: Տ______ ձ____ Տ-պ-կ-ծ ձ-ւ-: ------------- Տապակած ձու՞: 0
T-p--a-s-d--՞ T_______ d___ T-p-k-t- d-u- ------------- Tapakats dzu՞
O omletă? Ձ---եղ-: Ձ_______ Ձ-ա-ե-՞- -------- Ձվածեղ՞: 0
D--at----՞ D_________ D-v-t-e-h- ---------- Dzvatsegh՞
Vă rog încă un iaurt. Խ-դրում -մ-ն-- --ծ--ն: Խ______ ե_ ն__ մ______ Խ-դ-ո-մ ե- ն-և մ-ծ-ւ-: ---------------------- Խնդրում եմ նաև մածուն: 0
Khn---m --m -a-v -----n K______ y__ n___ m_____ K-n-r-m y-m n-e- m-t-u- ----------------------- Khndrum yem naev matsun
Vă rog încă sare şi piper. Խն-րո-- ե- -ա--ա--և---պ-ղ: Խ______ ե_ ն__ ա_ և պ_____ Խ-դ-ո-մ ե- ն-և ա- և պ-պ-ղ- -------------------------- Խնդրում եմ նաև աղ և պղպեղ: 0
K------ y-m-na----gh --v ---p-gh K______ y__ n___ a__ y__ p______ K-n-r-m y-m n-e- a-h y-v p-h-e-h -------------------------------- Khndrum yem naev agh yev pghpegh
Vă rog un pahar cu apă. Խ-դ---- -- ----մեկ բ-ժ---ջ--ր: Խ______ ե_ ն__ մ__ բ____ ջ____ Խ-դ-ո-մ ե- ն-և մ-կ բ-ժ-կ ջ-ւ-: ------------------------------ Խնդրում եմ նաև մեկ բաժակ ջուր: 0
Khndr-m-ye- -aev-mek-ba-hak--ur K______ y__ n___ m__ b_____ j__ K-n-r-m y-m n-e- m-k b-z-a- j-r ------------------------------- Khndrum yem naev mek bazhak jur

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!