Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   hy At the restaurant 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [երեսունմեկ]

31 [yeresunmek]

At the restaurant 3

[rrestoranum 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Ե- կցան-ա-այի -----տեստ: Ե- կ--------- ն--------- Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ն-խ-ւ-ե-տ- ------------------------ Ես կցանկանայի նախուտեստ: 0
Y---k--’-nk-n-y---akhutest Y-- k----------- n-------- Y-s k-s-a-k-n-y- n-k-u-e-t -------------------------- Yes kts’ankanayi nakhutest
Doresc o salată. Ես-կց--կանայ--ս-լա- ե-: Ե- կ--------- ս---- ե-- Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ս-լ-թ ե-: ----------------------- Ես կցանկանայի սալաթ եմ: 0
Y----t----kana-i -al--’-yem Y-- k----------- s----- y-- Y-s k-s-a-k-n-y- s-l-t- y-m --------------------------- Yes kts’ankanayi salat’ yem
Doresc o supă. Ես կց----ն--- --ո-ր: Ե- կ--------- ա----- Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ա-ո-ր- -------------------- Ես կցանկանայի ապուր: 0
Yes kt--ank--a-- ap-r Y-- k----------- a--- Y-s k-s-a-k-n-y- a-u- --------------------- Yes kts’ankanayi apur
Doresc un desert. Ե- --ան--ն--- ա-ան-ե-: Ե- կ--------- ա------- Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ա-ա-դ-ր- ---------------------- Ես կցանկանայի աղանդեր: 0
Y-s------n---ay- -------r Y-- k----------- a------- Y-s k-s-a-k-n-y- a-h-n-e- ------------------------- Yes kts’ankanayi aghander
Doresc o îngheţată cu frişcă. Ես-կց-ն-ա-ա-- -եր--ց--- -աղ-աղա-: Ե- կ--------- ս-------- պ-------- Ե- կ-ա-կ-ն-յ- ս-ր-ւ-ք-վ պ-ղ-ա-ա-: --------------------------------- Ես կցանկանայի սերուցքով պաղպաղակ: 0
Yes---s-a-k---y--s--u--’-’-- p-ghp-g-ak Y-- k----------- s---------- p--------- Y-s k-s-a-k-n-y- s-r-t-’-’-v p-g-p-g-a- --------------------------------------- Yes kts’ankanayi seruts’k’ov paghpaghak
Doresc fructe sau brânză. Ես կց-ն--նայի միր- կա--պա--ր: Ե- կ--------- մ--- կ-- պ----- Ե- կ-ա-կ-ն-յ- մ-ր- կ-մ պ-ն-ր- ----------------------------- Ես կցանկանայի միրգ կամ պանիր: 0
Y---kt---nk--a-- mi-g k-m--a--r Y-- k----------- m--- k-- p---- Y-s k-s-a-k-n-y- m-r- k-m p-n-r ------------------------------- Yes kts’ankanayi mirg kam panir
Vrem să luăm micul dejun. Մենք --նկ----մ-ենք-նա--ճ----: Մ--- ց-------- ե-- ն--------- Մ-ն- ց-ն-ա-ո-մ ե-ք ն-խ-ճ-շ-լ- ----------------------------- Մենք ցանկանում ենք նախաճաշել: 0
Menk’ -s’a-k-n-- --n-’------ch-s-el M---- t--------- y---- n----------- M-n-’ t-’-n-a-u- y-n-’ n-k-a-h-s-e- ----------------------------------- Menk’ ts’ankanum yenk’ nakhachashel
Vrem să mâncăm prânzul. Մե---ցա-կան--- ----ճ---լ: Մ--- ց-------- ե-- ճ----- Մ-ն- ց-ն-ա-ո-մ ե-ք ճ-շ-լ- ------------------------- Մենք ցանկանում ենք ճաշել: 0
Me----t-’-n-an-m-yenk’-c---h-l M---- t--------- y---- c------ M-n-’ t-’-n-a-u- y-n-’ c-a-h-l ------------------------------ Menk’ ts’ankanum yenk’ chashel
Vrem să cinăm. Մ-ն----ն-ա---մ-ե-- ըն-ր--: Մ--- ց-------- ե-- ը------ Մ-ն- ց-ն-ա-ո-մ ե-ք ը-թ-ե-: -------------------------- Մենք ցանկանում ենք ընթրել: 0
Me-k’-ts’anka-um--enk’ y--’rel M---- t--------- y---- y------ M-n-’ t-’-n-a-u- y-n-’ y-t-r-l ------------------------------ Menk’ ts’ankanum yenk’ ynt’rel
Ce doriţi la micul dejun? Ի----կ-անկան-------խա-ա---: Ի--- կ---------- ն--------- Ի-ն- կ-ա-կ-ն-յ-ք ն-խ-ճ-շ-ն- --------------------------- Ի՞նչ կցանկանայիք նախաճաշին: 0
I՞n-h’-kt--a-----yik’ --------s-in I----- k------------- n----------- I-n-h- k-s-a-k-n-y-k- n-k-a-h-s-i- ---------------------------------- I՞nch’ kts’ankanayik’ nakhachashin
Chiflă cu gem şi miere? Հաց-ջ-մ------եղ--՞վ: Հ-- ջ---- և մ------- Հ-ց ջ-մ-վ և մ-ղ-ո-վ- -------------------- Հաց ջեմով և մեղրո՞վ: 0
Ha--’---m-- --- --gh-o-v H---- j---- y-- m------- H-t-’ j-m-v y-v m-g-r-՞- ------------------------ Hats’ jemov yev meghro՞v
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Տոստ---շիկ-վ --պանի--՞վ: Տ--- ե------ և պ-------- Տ-ս- ե-շ-կ-վ և պ-ն-ր-՞-: ------------------------ Տոստ երշիկով և պանիրո՞վ: 0
T--t-y--s-i--v-yev ---i--՞v T--- y-------- y-- p------- T-s- y-r-h-k-v y-v p-n-r-՞- --------------------------- Tost yershikov yev paniro՞v
Un ou fiert? Եփած ձո--: Ե--- ձ---- Ե-ա- ձ-ւ-: ---------- Եփած ձու՞: 0
Yep’a---dzu՞ Y------ d--- Y-p-a-s d-u- ------------ Yep’ats dzu՞
Un ochi? Տապակած -ու՞: Տ------ ձ---- Տ-պ-կ-ծ ձ-ւ-: ------------- Տապակած ձու՞: 0
Ta-ak-t- d--՞ T------- d--- T-p-k-t- d-u- ------------- Tapakats dzu՞
O omletă? Ձ---ե-՞: Ձ------- Ձ-ա-ե-՞- -------- Ձվածեղ՞: 0
D-v-t-egh՞ D--------- D-v-t-e-h- ---------- Dzvatsegh՞
Vă rog încă un iaurt. Խն-ր-ւ- ե- ն-և մա-ուն: Խ------ ե- ն-- մ------ Խ-դ-ո-մ ե- ն-և մ-ծ-ւ-: ---------------------- Խնդրում եմ նաև մածուն: 0
Kh--ru- yem n-e- m--s-n K------ y-- n--- m----- K-n-r-m y-m n-e- m-t-u- ----------------------- Khndrum yem naev matsun
Vă rog încă sare şi piper. Խն--ու--ե- ----ա- - պղպ--: Խ------ ե- ն-- ա- և պ----- Խ-դ-ո-մ ե- ն-և ա- և պ-պ-ղ- -------------------------- Խնդրում եմ նաև աղ և պղպեղ: 0
Khndru- ye- nae- agh yev-pgh-e-h K------ y-- n--- a-- y-- p------ K-n-r-m y-m n-e- a-h y-v p-h-e-h -------------------------------- Khndrum yem naev agh yev pghpegh
Vă rog un pahar cu apă. Խ-դր-ւմ -մ ն-և մ---բ-ժ----ու-: Խ------ ե- ն-- մ-- բ---- ջ---- Խ-դ-ո-մ ե- ն-և մ-կ բ-ժ-կ ջ-ւ-: ------------------------------ Խնդրում եմ նաև մեկ բաժակ ջուր: 0
K--drum ye- n--v---k-ba--ak---r K------ y-- n--- m-- b----- j-- K-n-r-m y-m n-e- m-k b-z-a- j-r ------------------------------- Khndrum yem naev mek bazhak jur

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!