Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   nl In het restaurant 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [eenendertig]

In het restaurant 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. I- ----g--ag--en vo-r-er--ht. Ik wil graag een voorgerecht. I- w-l g-a-g e-n v-o-g-r-c-t- ----------------------------- Ik wil graag een voorgerecht. 0
Doresc o salată. Ik -i--g---- -en s-l-de. Ik wil graag een salade. I- w-l g-a-g e-n s-l-d-. ------------------------ Ik wil graag een salade. 0
Doresc o supă. Ik ------a----o-p. Ik wil graag soep. I- w-l g-a-g s-e-. ------------------ Ik wil graag soep. 0
Doresc un desert. Ik--i- ---ag--en --et--. Ik wil graag een toetje. I- w-l g-a-g e-n t-e-j-. ------------------------ Ik wil graag een toetje. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. I--wil --aa- i-s-met --a-r-o-. Ik wil graag ijs met slagroom. I- w-l g-a-g i-s m-t s-a-r-o-. ------------------------------ Ik wil graag ijs met slagroom. 0
Doresc fructe sau brânză. Ik--i--g-a-g f-u----- k--s. Ik wil graag fruit of kaas. I- w-l g-a-g f-u-t o- k-a-. --------------------------- Ik wil graag fruit of kaas. 0
Vrem să luăm micul dejun. W-j-w-ll-- -ra-g -n----t-n. Wij willen graag ontbijten. W-j w-l-e- g-a-g o-t-i-t-n- --------------------------- Wij willen graag ontbijten. 0
Vrem să mâncăm prânzul. W---wi---n gr-ag l-nc--n. Wij willen graag lunchen. W-j w-l-e- g-a-g l-n-h-n- ------------------------- Wij willen graag lunchen. 0
Vrem să cinăm. W-j wi-len ----------re-. Wij willen graag dineren. W-j w-l-e- g-a-g d-n-r-n- ------------------------- Wij willen graag dineren. 0
Ce doriţi la micul dejun? W-t -ilt----l---n----t? Wat wilt u als ontbijt? W-t w-l- u a-s o-t-i-t- ----------------------- Wat wilt u als ontbijt? 0
Chiflă cu gem şi miere? Broo---s-me---am -n--on---? Broodjes met jam en honing? B-o-d-e- m-t j-m e- h-n-n-? --------------------------- Broodjes met jam en honing? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? T--s- --t-wors---- -a--? Toast met worst en kaas? T-a-t m-t w-r-t e- k-a-? ------------------------ Toast met worst en kaas? 0
Un ou fiert? E-n----o-kt-e-? Een gekookt ei? E-n g-k-o-t e-? --------------- Een gekookt ei? 0
Un ochi? E-n spi-g----? Een spiegelei? E-n s-i-g-l-i- -------------- Een spiegelei? 0
O omletă? E-n-om-l-t? Een omelet? E-n o-e-e-? ----------- Een omelet? 0
Vă rog încă un iaurt. N-g-e-- yogh-r---al-t-bl-e-t. Nog een yoghurt, alstublieft. N-g e-n y-g-u-t- a-s-u-l-e-t- ----------------------------- Nog een yoghurt, alstublieft. 0
Vă rog încă sare şi piper. Graa- -----out en--epe-. Graag nog zout en peper. G-a-g n-g z-u- e- p-p-r- ------------------------ Graag nog zout en peper. 0
Vă rog un pahar cu apă. Nog---- ---s w--er, a-st--l--ft. Nog een glas water, alstublieft. N-g e-n g-a- w-t-r- a-s-u-l-e-t- -------------------------------- Nog een glas water, alstublieft. 0

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!