Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   pa ਰੈਸਟੋਰੈਂਟ ਵਿੱਚ 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [ਇਕੱਤੀ]

31 [Ikatī]

ਰੈਸਟੋਰੈਂਟ ਵਿੱਚ 3

[raisaṭōraiṇṭa vica 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Punjabi Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. ਮੈਨ-ੰ---ਕ-ਸ-ਾਰਟਰ ਚਾ-ੀ----ੈ। ਮ---- ਇ-- ਸ----- ਚ----- ਹ-- ਮ-ਨ-ੰ ਇ-ਕ ਸ-ਾ-ਟ- ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। --------------------------- ਮੈਨੂੰ ਇੱਕ ਸਟਾਰਟਰ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ। 0
m---ū-ik--saṭ-r---r- --hī----ai. m---- i-- s--------- c----- h--- m-i-ū i-a s-ṭ-r-ṭ-r- c-h-d- h-i- -------------------------------- mainū ika saṭāraṭara cāhīdā hai.
Doresc o salată. ਮ-ਨੂੰ-ਇ-ਕ ਸਲ-----ਹ-ਦਾ ਹ-। ਮ---- ਇ-- ਸ--- ਚ----- ਹ-- ਮ-ਨ-ੰ ਇ-ਕ ਸ-ਾ- ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। ------------------------- ਮੈਨੂੰ ਇੱਕ ਸਲਾਦ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ। 0
M-i-ū -k- -al-d- c----ā h-i. M---- i-- s----- c----- h--- M-i-ū i-a s-l-d- c-h-d- h-i- ---------------------------- Mainū ika salāda cāhīdā hai.
Doresc o supă. ਮੈ-ੂ- -ੱਕ-ਸ----ਾਹ--- ਹ-। ਮ---- ਇ-- ਸ-- ਚ----- ਹ-- ਮ-ਨ-ੰ ਇ-ਕ ਸ-ਪ ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। ------------------------ ਮੈਨੂੰ ਇੱਕ ਸੂਪ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ। 0
Main- --a -ū-- -ā-īdā h--. M---- i-- s--- c----- h--- M-i-ū i-a s-p- c-h-d- h-i- -------------------------- Mainū ika sūpa cāhīdā hai.
Doresc un desert. ਮੈਨੂ--ਇ-ਕ -ੀ--ਟ--ਾ-ੀਦ- --। ਮ---- ਇ-- ਡ---- ਚ----- ਹ-- ਮ-ਨ-ੰ ਇ-ਕ ਡ-ਜ਼-ਟ ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। -------------------------- ਮੈਨੂੰ ਇੱਕ ਡੀਜ਼ਰਟ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ। 0
M-inū--ka -ī-a-aṭa -āh-dā--ai. M---- i-- ḍ------- c----- h--- M-i-ū i-a ḍ-z-r-ṭ- c-h-d- h-i- ------------------------------ Mainū ika ḍīzaraṭa cāhīdā hai.
Doresc o îngheţată cu frişcă. ਮੈਨ-ੰ-ਕ੍ਰ---ਨ-ਲ-ਇ-----ਸ-੍ਰ-- -ਾਹੀਦੀ --। ਮ---- ਕ---- ਨ-- ਇ-- ਆ------- ਚ----- ਹ-- ਮ-ਨ-ੰ ਕ-ਰ-ਮ ਨ-ਲ ਇ-ਕ ਆ-ਸ-੍-ੀ- ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। --------------------------------------- ਮੈਨੂੰ ਕ੍ਰੀਮ ਨਾਲ ਇੱਕ ਆਈਸਕ੍ਰੀਮ ਚਾਹੀਦੀ ਹੈ। 0
Main- k--m--nā-a -ka---ī--kr-m- c--ī-ī---i. M---- k---- n--- i-- ā--------- c----- h--- M-i-ū k-ī-a n-l- i-a ā-ī-a-r-m- c-h-d- h-i- ------------------------------------------- Mainū krīma nāla ika ā'īsakrīma cāhīdī hai.
Doresc fructe sau brânză. ਮ-ਨ-- ਕ-ਝ-ਫਲ------ਨੀਰ---ਹੀਦਾ---। ਮ---- ਕ-- ਫ- ਜ-- ਪ--- ਚ----- ਹ-- ਮ-ਨ-ੰ ਕ-ਝ ਫ- ਜ-ਂ ਪ-ੀ- ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-। -------------------------------- ਮੈਨੂੰ ਕੁਝ ਫਲ ਜਾਂ ਪਨੀਰ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ। 0
M---ū -ujh--ph-la jāṁ-p-n-r---ā--dā-h-i. M---- k---- p---- j-- p----- c----- h--- M-i-ū k-j-a p-a-a j-ṁ p-n-r- c-h-d- h-i- ---------------------------------------- Mainū kujha phala jāṁ panīra cāhīdā hai.
Vrem să luăm micul dejun. ਅਸੀ- ਨਾਸ਼-- ਕਰ-ਾ ਚਾਹ-ੰ-ੇ ਹ--। ਅ--- ਨ---- ਕ--- ਚ------ ਹ--- ਅ-ੀ- ਨ-ਸ਼-ਾ ਕ-ਨ- ਚ-ਹ-ੰ-ੇ ਹ-ਂ- ---------------------------- ਅਸੀਂ ਨਾਸ਼ਤਾ ਕਰਨਾ ਚਾਹੁੰਦੇ ਹਾਂ। 0
As-- nāśa-ā ----n- c----- --ṁ. A--- n----- k----- c----- h--- A-ī- n-ś-t- k-r-n- c-h-d- h-ṁ- ------------------------------ Asīṁ nāśatā karanā cāhudē hāṁ.
Vrem să mâncăm prânzul. ਅਸੀ---ੁ-ਿਹਰ--- -ਾ-ਾ--ਾ-------ੰ-- --ਂ। ਅ--- ਦ----- ਦ- ਖ--- ਖ--- ਚ------ ਹ--- ਅ-ੀ- ਦ-ਪ-ਹ- ਦ- ਖ-ਣ- ਖ-ਣ- ਚ-ਹ-ੰ-ੇ ਹ-ਂ- ------------------------------------- ਅਸੀਂ ਦੁਪਿਹਰ ਦਾ ਖਾਣਾ ਖਾਣਾ ਚਾਹੁੰਦੇ ਹਾਂ। 0
Asīṁ --piha---dā-kh-ṇ- k-āṇā------- h--. A--- d------- d- k---- k---- c----- h--- A-ī- d-p-h-r- d- k-ā-ā k-ā-ā c-h-d- h-ṁ- ---------------------------------------- Asīṁ dupihara dā khāṇā khāṇā cāhudē hāṁ.
Vrem să cinăm. ਅ--ਂ -ਾਤ -ਾ ਖ--ਾ------ਚ--ੁੰਦੇ-ਹਾਂ। ਅ--- ਰ-- ਦ- ਖ--- ਖ--- ਚ------ ਹ--- ਅ-ੀ- ਰ-ਤ ਦ- ਖ-ਣ- ਖ-ਣ- ਚ-ਹ-ੰ-ੇ ਹ-ਂ- ---------------------------------- ਅਸੀਂ ਰਾਤ ਦਾ ਖਾਣਾ ਖਾਣਾ ਚਾਹੁੰਦੇ ਹਾਂ। 0
Asīṁ rāt------h----k-ā---cāhu---h--. A--- r--- d- k---- k---- c----- h--- A-ī- r-t- d- k-ā-ā k-ā-ā c-h-d- h-ṁ- ------------------------------------ Asīṁ rāta dā khāṇā khāṇā cāhudē hāṁ.
Ce doriţi la micul dejun? ਤ--ਾ--- ਨਾ-ਤ- ਵ--ਚ ਕ- ---ੀ-ਾ-ਹੈ? ਤ------ ਨ---- ਵ--- ਕ- ਚ----- ਹ-- ਤ-ਹ-ਨ-ੰ ਨ-ਸ਼-ੇ ਵ-ੱ- ਕ- ਚ-ਹ-ਦ- ਹ-? -------------------------------- ਤੁਹਾਨੂੰ ਨਾਸ਼ਤੇ ਵਿੱਚ ਕੀ ਚਾਹੀਦਾ ਹੈ? 0
Tu-ā-ū nā-at-------k--c----ā ---? T----- n----- v--- k- c----- h--- T-h-n- n-ś-t- v-c- k- c-h-d- h-i- --------------------------------- Tuhānū nāśatē vica kī cāhīdā hai?
Chiflă cu gem şi miere? ਜੈਮ --ੇ---ਿਦ --ਲੇ--ੋ-? ਜ-- ਅ-- ਸ਼--- ਵ--- ਰ--- ਜ-ਮ ਅ-ੇ ਸ਼-ਿ- ਵ-ਲ- ਰ-ਲ- ---------------------- ਜੈਮ ਅਤੇ ਸ਼ਹਿਦ ਵਾਲੇ ਰੋਲ? 0
J-i----t- --hid- -----rōla? J---- a-- ś----- v--- r---- J-i-a a-ē ś-h-d- v-l- r-l-? --------------------------- Jaima atē śahida vālē rōla?
Pâine prăjită cu salam şi brânză? ਸਾ--- --ੇ ਪ-ੀਰ -----ੋਸ-? ਸ---- ਅ-- ਪ--- ਨ-- ਟ---- ਸ-ਸ-ਜ ਅ-ੇ ਪ-ੀ- ਨ-ਲ ਟ-ਸ-? ------------------------ ਸਾਸੇਜ ਅਤੇ ਪਨੀਰ ਨਾਲ ਟੋਸਟ? 0
Sās--- ----pa-īr--nā-a ṭōsaṭa? S----- a-- p----- n--- ṭ------ S-s-j- a-ē p-n-r- n-l- ṭ-s-ṭ-? ------------------------------ Sāsēja atē panīra nāla ṭōsaṭa?
Un ou fiert? ਉਬ-ਿ---ੋ-- ਆਂਡ-? ਉ---- ਹ--- ਆ---- ਉ-ਲ-ਆ ਹ-ਇ- ਆ-ਡ-? ---------------- ਉਬਲਿਆ ਹੋਇਆ ਆਂਡਾ? 0
Uba-i-ā---'i'ā----ā? U------ h----- ā---- U-a-i-ā h-'-'- ā-ḍ-? -------------------- Ubali'ā hō'i'ā āṇḍā?
Un ochi? ਤਲਿਆ ਹ-ਇਆ--ਂ-ਾ? ਤ--- ਹ--- ਆ---- ਤ-ਿ- ਹ-ਇ- ਆ-ਡ-? --------------- ਤਲਿਆ ਹੋਇਆ ਆਂਡਾ? 0
Ta-i-ā hō-i'- -ṇḍ-? T----- h----- ā---- T-l-'- h-'-'- ā-ḍ-? ------------------- Tali'ā hō'i'ā āṇḍā?
O omletă? ਆ-ਲੇ-? ਆ----- ਆ-ਲ-ਟ- ------ ਆਮਲੇਟ? 0
Ām--ē--? Ā------- Ā-a-ē-a- -------- Āmalēṭa?
Vă rog încă un iaurt. ਕ੍-ਿ----ਰਕ-------ੋਰ ਦਹੀ- -ੇਣ-। ਕ----- ਕ--- ਇ-- ਹ-- ਦ--- ਦ---- ਕ-ਰ-ਪ- ਕ-ਕ- ਇ-ਕ ਹ-ਰ ਦ-ੀ- ਦ-ਣ-। ------------------------------ ਕ੍ਰਿਪਾ ਕਰਕੇ ਇੱਕ ਹੋਰ ਦਹੀਂ ਦੇਣਾ। 0
K-----ka-ak- ik- -ō-a-----ṁ d--ā. K---- k----- i-- h--- d---- d---- K-i-ā k-r-k- i-a h-r- d-h-ṁ d-ṇ-. --------------------------------- Kripā karakē ika hōra dahīṁ dēṇā.
Vă rog încă sare şi piper. ਕ੍ਰ--ਾ ਕ--ੇ -ਮਕ-ਅ------ਚ-ਦ---। ਕ----- ਕ--- ਨ-- ਅ-- ਮ--- ਦ---- ਕ-ਰ-ਪ- ਕ-ਕ- ਨ-ਕ ਅ-ੇ ਮ-ਰ- ਦ-ਣ-। ------------------------------ ਕ੍ਰਿਪਾ ਕਰਕੇ ਨਮਕ ਅਤੇ ਮਿਰਚ ਦੇਣਾ। 0
K-ip- k------na---a-a-ē -i-------ṇ-. K---- k----- n----- a-- m----- d---- K-i-ā k-r-k- n-m-k- a-ē m-r-c- d-ṇ-. ------------------------------------ Kripā karakē namaka atē miraca dēṇā.
Vă rog un pahar cu apă. ਕ--ਿ-ਾ ਕਰਕ- --- ਹ-ਰ----ਲ- ਦ-ਣ-। ਕ----- ਕ--- ਇ-- ਹ-- ਪ---- ਦ---- ਕ-ਰ-ਪ- ਕ-ਕ- ਇ-ਕ ਹ-ਰ ਪ-ਆ-ਾ ਦ-ਣ-। ------------------------------- ਕ੍ਰਿਪਾ ਕਰਕੇ ਇੱਕ ਹੋਰ ਪਿਆਲਾ ਦੇਣਾ। 0
K---- --r-k- ik- hōr-----āl---ē-ā. K---- k----- i-- h--- p----- d---- K-i-ā k-r-k- i-a h-r- p-'-l- d-ṇ-. ---------------------------------- Kripā karakē ika hōra pi'ālā dēṇā.

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!