Dicționar de expresii

ro La drum   »   hy En route

37 [treizeci şi şapte]

La drum

La drum

37 [երեսունյոթ]

37 [yeresunyot’]

En route

[Chanaparh]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Merge cu motocicleta. Ն--մո-ո--կլ-է ք--ւմ: Ն- մ------- է ք----- Ն- մ-տ-ց-կ- է ք-ո-մ- -------------------- Նա մոտոցիկլ է քշում: 0
Na-m------i-l e k-s-um N- m--------- e k----- N- m-t-t-’-k- e k-s-u- ---------------------- Na motots’ikl e k’shum
Merge cu bicicleta. Ն- հ--ան---է ք-ո--: Ն- հ------ է ք----- Ն- հ-ծ-ն-վ է ք-ո-մ- ------------------- Նա հեծանիվ է քշում: 0
N- -e--a--v --k--hum N- h------- e k----- N- h-t-a-i- e k-s-u- -------------------- Na hetsaniv e k’shum
Merge pe jos. Ն- ոտք-վ-է գնո-մ: Ն- ո---- է գ----- Ն- ո-ք-վ է գ-ո-մ- ----------------- Նա ոտքով է գնում: 0
Na v-t-’-v --g--m N- v------ e g--- N- v-t-’-v e g-u- ----------------- Na votk’ov e gnum
Merge cu vaporul. Նա -ա--- ---նո-մ: Ն- ն---- է գ----- Ն- ն-վ-վ է գ-ո-մ- ----------------- Նա նավով է գնում: 0
N--na--v-- g--m N- n---- e g--- N- n-v-v e g-u- --------------- Na navov e gnum
Merge cu barca. Նա-ն--ա----- ---ւմ: Ն- ն------ է գ----- Ն- ն-վ-կ-վ է գ-ո-մ- ------------------- Նա նավակով է գնում: 0
N----v-kov e g-um N- n------ e g--- N- n-v-k-v e g-u- ----------------- Na navakov e gnum
El înoată. Նա--ո-ո---է: Ն- լ----- է- Ն- լ-ղ-ւ- է- ------------ Նա լողում է: 0
Na --g--m-e N- l----- e N- l-g-u- e ----------- Na loghum e
Este periculos aici? Վ--ն-ա---ր է այս--ղ: Վ--------- է ա------ Վ-ա-գ-վ-՞- է ա-ս-ե-: -------------------- Վտանգավո՞ր է այստեղ: 0
Vt------՞r-e ----e-h V--------- e a------ V-a-g-v-՞- e a-s-e-h -------------------- Vtangavo՞r e aystegh
Este periculos să faci singur autostopul? Վ-ա--ա-ո՞- - -յստ-ղ-մ-ք--ա կ------նե-: Վ--------- է ա----- մ----- կ---------- Վ-ա-գ-վ-՞- է ա-ս-ե- մ-ք-ն- կ-ն-ն-ց-ե-: -------------------------------------- Վտանգավո՞ր է այստեղ մեքենա կանգնեցնել: 0
Vta--a-o-r - ay--eg---ek’--n- -an-ne---n-l V--------- e a------ m------- k----------- V-a-g-v-՞- e a-s-e-h m-k-y-n- k-n-n-t-’-e- ------------------------------------------ Vtangavo՞r e aystegh mek’yena kangnets’nel
Este periculos să mergi noaptea la plimbare? Վ--ն-ավ--ր - --ստ-ղ --շե--վ--բ--նե-: Վ--------- է ա----- գ------ զ------- Վ-ա-գ-վ-՞- է ա-ս-ե- գ-շ-ր-վ զ-ո-ն-լ- ------------------------------------ Վտանգավո՞ր է այստեղ գիշերով զբոսնել: 0
V--n--vo՞--e--y-t--h --s-e--v -bo--el V--------- e a------ g------- z------ V-a-g-v-՞- e a-s-e-h g-s-e-o- z-o-n-l ------------------------------------- Vtangavo՞r e aystegh gisherov zbosnel
Ne-am rătăcit. Մ--ք սխալ --ք-եկել: Մ--- ս--- ե-- ե---- Մ-ն- ս-ա- ե-ք ե-ե-: ------------------- Մենք սխալ ենք եկել: 0
M--k--skhal -e-k’-ye--l M---- s---- y---- y---- M-n-’ s-h-l y-n-’ y-k-l ----------------------- Menk’ skhal yenk’ yekel
Suntem pe drumul greşit. Մ--ք--խ-լ ճ--ապ---ի-վ-- ե-ք: Մ--- ս--- ճ-------- վ-- ե--- Մ-ն- ս-ա- ճ-ն-պ-ր-ի վ-ա ե-ք- ---------------------------- Մենք սխալ ճանապարհի վրա ենք: 0
Men-’-skha- ch--a-arh- -r- --nk’ M---- s---- c--------- v-- y---- M-n-’ s-h-l c-a-a-a-h- v-a y-n-’ -------------------------------- Menk’ skhal chanaparhi vra yenk’
Trebuie să întoarcem. Մ-ն- --տք-է -ե- --ռ--ն-: Մ--- պ--- է հ-- դ------- Մ-ն- պ-տ- է հ-տ դ-ռ-ա-ք- ------------------------ Մենք պետք է հետ դառնանք: 0
M-nk--pet-’ e-het-darrn---’ M---- p---- e h-- d-------- M-n-’ p-t-’ e h-t d-r-n-n-’ --------------------------- Menk’ petk’ e het darrnank’
Unde se poate aici parca? Որ-ե՞ղ -ա--- ե---մ---ն-----ս-ե- կ---ն-ց-ել: Ո----- կ---- ե-- մ------ ա----- կ---------- Ո-տ-՞- կ-ր-ղ ե-ք մ-ք-ն-ն ա-ս-ե- կ-ն-ն-ց-ե-: ------------------------------------------- Որտե՞ղ կարող ենք մեքենան այստեղ կանգնեցնել: 0
Vo--e՞-h ka-o-- ye--’--ek-y-n-n ayst-gh-k--------nel V------- k----- y---- m-------- a------ k----------- V-r-e-g- k-r-g- y-n-’ m-k-y-n-n a-s-e-h k-n-n-t-’-e- ---------------------------------------------------- Vorte՞gh karogh yenk’ mek’yenan aystegh kangnets’nel
Există aici un loc de parcare? Ա-ստ-- ---ենայ- կա-անա-եղի----: Ա----- մ------- կ--------- կ--- Ա-ս-ե- մ-ք-ն-յ- կ-յ-ն-տ-ղ- կ-՞- ------------------------------- Այստեղ մեքենայի կայանատեղի կա՞: 0
A-ste-h--ek’yenay- ----n-t--hi --՞ A------ m--------- k---------- k-- A-s-e-h m-k-y-n-y- k-y-n-t-g-i k-՞ ---------------------------------- Aystegh mek’yenayi kayanateghi ka՞
Cât timp se poate parca aici? Ի---ա-ն-------կ-վ ---ե-- է ---տ-ղ--եք-ն-ն-կ-նգն-ցնել: Ի------ ժ-------- կ----- է ա----- մ------ կ---------- Ի-չ-ա-ն ժ-մ-ն-կ-վ կ-ր-լ- է ա-ս-ե- մ-ք-ն-ն կ-ն-ն-ց-ե-: ----------------------------------------------------- Ինչքա՞ն ժամանակով կարելի է այստեղ մեքենան կանգնեցնել: 0
I-ch-k’a---zh-m-na--v kare-----ayst----m--’-e-an ---g--t-’nel I--------- z--------- k----- e a------ m-------- k----------- I-c-’-’-՞- z-a-a-a-o- k-r-l- e a-s-e-h m-k-y-n-n k-n-n-t-’-e- ------------------------------------------------------------- Inch’k’a՞n zhamanakov kareli e aystegh mek’yenan kangnets’nel
Schiaţi? Դահո---ք--ւ---ե-: Դ----- ք----- ե-- Դ-հ-ւ- ք-ո-՞- ե-: ----------------- Դահուկ քշու՞մ եք: 0
Da--k --shu՞m yek’ D---- k------ y--- D-h-k k-s-u-m y-k- ------------------ Dahuk k’shu՞m yek’
Urcaţi cu telegondola ? Դ-հո---յին-------կ-վ --ք -ն-ւ- -ե-ի--ե-և: Դ--------- վ-------- ե-- գ---- դ--- վ---- Դ-հ-ւ-ա-ի- վ-ր-լ-կ-վ ե-ք գ-ո-մ դ-պ- վ-ր-: ----------------------------------------- Դահուկային վերելակով ե՞ք գնում դեպի վերև: 0
Da-ukayin v-re--ko- ye-k---n-m ---- -e-ev D-------- v-------- y---- g--- d--- v---- D-h-k-y-n v-r-l-k-v y-՞-’ g-u- d-p- v-r-v ----------------------------------------- Dahukayin verelakov ye՞k’ gnum depi verev
Se pot închiria aici schiuri? Կ--ե-ի- է այ-տե--դահ-ւկնե----րձ-լ: Կ------ է ա----- դ-------- վ------ Կ-ր-լ-՞ է ա-ս-ե- դ-հ-ւ-ն-ր վ-ր-ե-: ---------------------------------- Կարելի՞ է այստեղ դահուկներ վարձել: 0
K-r--i՞-e --s-e-h-d-h--ner--ar-z-l K------ e a------ d------- v------ K-r-l-՞ e a-s-e-h d-h-k-e- v-r-z-l ---------------------------------- Kareli՞ e aystegh dahukner vardzel

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Vorbirea cu sine însuşi

Atunci când cineva vorbeşte cu el însuşi, este ciudat pentru auditoriu. Totuşi, aproape toată lumea vorbeşte cu sine însăşi, în mod regulat. Psihologii estimează că este cazul a peste 95% dintre adulţi. Atunci când se joacă, copiii vorbesc cu ei înşişi, aproape tot timpul. Este cu totul normal să vorbească cu ei înşişi. Nu este decât o formă particulară de comunicare. Şi faptul de a vorbi cu sine însuşi din când în când, are multe avantaje. Căci vorbind, ne ordonăm gândurile. Monologurile sunt momente în care se manifestă vocea noastră interioară. Am putea spune că este vorba de gânduri cu voce tare. Persoanele distrase vorbesc deseori cu ele însele. În cazul acestora, există o anumită zonă a creierului mai puţin activă. Iată de ce acestea sunt mai puţin organizate. Vorbind cu ele însele, aceste persoane se ajută să acţioneze într-un mod mai organizat. Monologurile pot să ne ajute să luăm decizii. Ele sunt o bună metodă de a ne elibera de stres. Totodată, acestea favorizează concentrarea şi ne fac mai competenţi. Căci este nevoie de mai mult timp pentru a spune ceva decât doar a ne gândi la acel ceva. Atunci când vorbim, suntem mult mai conştienţi de gândurile noastre. Rezolvăm mai bine teste dificile atunci când vorbim între timp şi cu noi înşine. Acest lucru a fost demonstrat de diferite experimente. Vorbind cu noi înşine, putem să ne încurajăm. Mulţi sportivi vorbesc cu ei înşişi pentru a se motiva. Din păcate, de cele mai multe ori, vorbim cu noi înşine în situaţii negative. Iată de ce trebuie să încercăm mereu să fim optimişti. Şi trebuie să ne repetăm deseori ceea ce ne dorim. Astfel, vorbind, putem să ne influenţăm acţiunile în mod pozitiv. Dar acest lucru nu funcţionează din păcate, decât doar atunci când suntem realişti!
Știați?
Româna e privită ca o limbă est-romanică. Este limba nativă a peste 30 de milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în principal în România și Moldova. Româna este limba oficiala și a Republicii Moldova. Câteva comunități însemnate vorbitoare de limba română trăiesc și în Serbia și Ucraina. Româna își are originea în limba latină. Romanii au avut două provincii în regiunile din jurul Dunării. Româna este foarte apropiată de Italiană. De aceea, Românii înțeleg foarte ușor italiana, în mare parte. Aceasta nu este valabil și în sens invers. Acest lucru se explică prin faptul că româna conține și foarte multe cuvinte de origine slavică. Fonologia limbii a fost influențată de limbile slave din zona geografică limitrofă. Ca rezultat, alfabetul român are câteva simboluri speciale. Româna se scrie așa cum se aude. Limba prezintă și câteva similarități cu structura antică a limbii latine... Ceea ce face ca descoperirea acestei limbi să fie încântătoare!