Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 1   »   hy Questions – Past tense 1

85 [optzeci şi cinci]

Întrebări – Trecut 1

Întrebări – Trecut 1

85 [ութանասունհինգ]

85 [ut’anasunhing]

Questions – Past tense 1

[harts’yer ants’yalum 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Cât aţi băut? Ին--ա------խ-ե-: Ի------ ե- խ---- Ի-չ-ա-ն ե- խ-ե-: ---------------- Ինչքա՞ն եք խմել: 0
Inc--k-a-- ---- khm-l I--------- y--- k---- I-c-’-’-՞- y-k- k-m-l --------------------- Inch’k’a՞n yek’ khmel
Cât aţi muncit? Ինչքա՞ն-եք----ա-ե-: Ի------ ե- ա------- Ի-չ-ա-ն ե- ա-խ-տ-լ- ------------------- Ինչքա՞ն եք աշխատել: 0
I-ch-k’-՞--y-k- -shkh--el I--------- y--- a-------- I-c-’-’-՞- y-k- a-h-h-t-l ------------------------- Inch’k’a՞n yek’ ashkhatel
Cât aţi scris? Ինչքա՞- ե--գր--: Ի------ ե- գ---- Ի-չ-ա-ն ե- գ-ե-: ---------------- Ինչքա՞ն եք գրել: 0
Inch’k-a-n-y-k’--rel I--------- y--- g--- I-c-’-’-՞- y-k- g-e- -------------------- Inch’k’a՞n yek’ grel
Cum aţi dormit? Ի--պե՞- ե--քն--: Ի------ ե- ք---- Ի-չ-ե-ս ե- ք-ե-: ---------------- Ինչպե՞ս եք քնել: 0
I--h’p-՞s -ek- -’--l I-------- y--- k---- I-c-’-e-s y-k- k-n-l -------------------- Inch’pe՞s yek’ k’nel
Cum aţi trecut examenul? Ի----՞ս -ք ---ո---ո--ը ս--ց-լ: Ի------ ե- ք---------- ս------ Ի-չ-ե-ս ե- ք-ն-ւ-յ-ւ-ը ս-ա-ե-: ------------------------------ Ինչպե՞ս եք քննությունը ստացել: 0
I-c------ y--------u--yu-- -ta-s---l I-------- y--- k---------- s-------- I-c-’-e-s y-k- k-n-u-’-u-y s-a-s-y-l ------------------------------------ Inch’pe՞s yek’ k’nnut’yuny stats’yel
Cum aţi găsit drumul? Ինչ---ս--ք--ա----րհ- --ե-: Ի------ ե- ճ-------- գ---- Ի-չ-ե-ս ե- ճ-ն-պ-ր-ը գ-ե-: -------------------------- Ինչպե՞ս եք ճանապարհը գտել: 0
In-h-p-՞s-ye-’-chana-arh- ---l I-------- y--- c--------- g--- I-c-’-e-s y-k- c-a-a-a-h- g-e- ------------------------------ Inch’pe՞s yek’ chanaparhy gtel
Cu cine aţi vorbit? Ո--մ-հե---- խո-ե-: Ո--- հ-- ե- խ----- Ո-՞- հ-տ ե- խ-ս-լ- ------------------ ՈՒ՞մ հետ եք խոսել: 0
U-- het----’-kho-el U-- h-- y--- k----- U-m h-t y-k- k-o-e- ------------------- U՞m het yek’ khosel
Cu cine v-aţi dat întâlnire? ՈՒ-- -ե- -----յ---ավ-ր-ե-: Ո--- հ-- ե- պ------------- Ո-՞- հ-տ ե- պ-յ-ա-ա-ո-վ-լ- -------------------------- ՈՒ՞մ հետ եք պայմանավորվել: 0
U-- -e- y--- -a----a---vel U-- h-- y--- p------------ U-m h-t y-k- p-y-a-a-o-v-l -------------------------- U՞m het yek’ paymanavorvel
Cu cine aţi sărbătorit ziua de naștere? ՈՒ-----տ--ք ծնն---- տոնը-տոնել: Ո--- հ-- ե- ծ------ տ--- տ----- Ո-՞- հ-տ ե- ծ-ն-յ-ն տ-ն- տ-ն-լ- ------------------------------- ՈՒ՞մ հետ եք ծննդյան տոնը տոնել: 0
U-m-het --k--t-nnd--- ton-----el U-- h-- y--- t------- t--- t---- U-m h-t y-k- t-n-d-a- t-n- t-n-l -------------------------------- U՞m het yek’ tsnndyan tony tonel
Unde aţi fost? Ո-տե---եք-ե---: Ո----- ե- ե---- Ո-տ-՞- ե- ե-ե-: --------------- Որտե՞ղ եք եղել: 0
V---e--h -e-’---g--l V------- y--- y----- V-r-e-g- y-k- y-g-e- -------------------- Vorte՞gh yek’ yeghel
Unde aţi locuit? Որտե-ղ ե- ---ել: Ո----- ե- ա----- Ո-տ-՞- ե- ա-ր-լ- ---------------- Որտե՞ղ եք ապրել: 0
Vor-e՞gh --k- a--el V------- y--- a---- V-r-e-g- y-k- a-r-l ------------------- Vorte՞gh yek’ aprel
Ce aţi lucrat? Ո--ե---եք---խ--ել: Ո----- ե- ա------- Ո-տ-՞- ե- ա-խ-տ-լ- ------------------ Որտե՞ղ եք աշխատել: 0
Vorte----y-k- --hkh--el V------- y--- a-------- V-r-e-g- y-k- a-h-h-t-l ----------------------- Vorte՞gh yek’ ashkhatel
Ce aţi recomandat? Ի-ն- ե--առաջ---ել: Ի--- ե- ա--------- Ի-ն- ե- ա-ա-ա-կ-լ- ------------------ Ի՞նչ եք առաջարկել: 0
I---h- --k--a--aj--k-l I----- y--- a--------- I-n-h- y-k- a-r-j-r-e- ---------------------- I՞nch’ yek’ arrajarkel
Ce aţi mâncat? Ի՞նչ եք կ--ե-: Ի--- ե- կ----- Ի-ն- ե- կ-ր-լ- -------------- Ի՞նչ եք կերել: 0
I՞-c-’-yek- -e-el I----- y--- k---- I-n-h- y-k- k-r-l ----------------- I՞nch’ yek’ kerel
Ce aţi aflat? Ի--չ -ք---ացել: Ի--- ե- ի------ Ի-ն- ե- ի-ա-ե-: --------------- Ի՞նչ եք իմացել: 0
I՞nc-- --k’ ----s--el I----- y--- i-------- I-n-h- y-k- i-a-s-y-l --------------------- I՞nch’ yek’ imats’yel
Cât de repede aţi condus? Ի՞ն-----գ-ւթ--մ--ե--վա-ե-: Ի--- ա---------- ե- վ----- Ի-ն- ա-ա-ո-թ-ա-բ ե- վ-ր-լ- -------------------------- Ի՞նչ արագությամբ եք վարել: 0
I-n--- ----ut’-a------’ var-l I----- a---------- y--- v---- I-n-h- a-a-u-’-a-b y-k- v-r-l ----------------------------- I՞nch’ aragut’yamb yek’ varel
Cât timp aţi zburat? Ի-նչքան ---անա- -ք թ-ե-: Ի------ ժ------ ե- թ---- Ի-ն-ք-ն ժ-մ-ն-կ ե- թ-ե-: ------------------------ Ի՞նչքան ժամանակ եք թռել: 0
I՞-c---’a- z-a-an-- -e-’ -’rr-l I--------- z------- y--- t----- I-n-h-k-a- z-a-a-a- y-k- t-r-e- ------------------------------- I՞nch’k’an zhamanak yek’ t’rrel
Cât de sus aţi sărit? Ի-նչ -արձ-------բ -------: Ի--- բ----------- ե- թ---- Ի-ն- բ-ր-ր-ւ-յ-մ- ե- թ-ե-: -------------------------- Ի՞նչ բարձրությամբ եք թռել: 0
I--ch’ b-r--r-----mb-ye-’----rel I----- b------------ y--- t----- I-n-h- b-r-z-u-’-a-b y-k- t-r-e- -------------------------------- I՞nch’ bardzrut’yamb yek’ t’rrel

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile africane

În Africa se vorbesc multe limbii diferite. Niciun alt continent nu numără atâtea limbi diferite. Diversitatea limbilor africane este impresionantă. Se estimează ca numărul lor este în jur de 2000. Dar ele nu se aseamănă! Din contră, ele sunt, de multe ori, total diferite! Limbile africane fac parte din patru familii de limbi diferite. Unele limbii africane au particularităţi unice în lume. Spre exemplu, unele sunete nu pot fi imitate de străini. În Africa, frontierele naţionale nu sunt mereu şi frontiere lingvistice. În anumite regiuni, există multe limbi diferite. În Tanzania, de exemplu, se vorbesc limbi provenite din patru familii. Printre limbile africane, afrikaans este o excepţie. Această limbă s-a născut în timpul perioadei coloniale. Atunci s-au întâlnit oamenii de pe mai multe continente. Ei veneau din Africa, Europa si Asia. Din aceste situaţii de contact s-a dezvoltat o limbă nouă. Afrikaans are influenţe din mai multe limbi. Este foarte apropiată de neerlandeză. Azi, afrikaans e vorbită in Africa de Sud şi Namibia. Limba africană cea mai extraordinară este limba tobelor. Practic, orice mesaj poate fi transmis bătând toba. Limbile care folosesc toba ca mijloc de comunicare se numesc limbi tonale. Semnificaţia cuvintelor sau a silabelor depinde de intonaţie. Adică tonul trebuie să fie imitat de tobe. Acest limbaj este înţeles chiar şi de copiii din Africa. Este foarte eficientă. Se poate auzi de la 12 km!