Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   hy ածականներ 1

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

78 [յոթանասունութ]

78 [yot’anasunut’]

ածականներ 1

atsakanner 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
o femeie bătrână մի------ին մ_ ծ__ կ__ մ- ծ-ր կ-ն ---------- մի ծեր կին 0
mi t-e- kin m_ t___ k__ m- t-e- k-n ----------- mi tser kin
o femeie grasă մի --- --ն մ_ գ__ կ__ մ- գ-ր կ-ն ---------- մի գեր կին 0
m---e- --n m_ g__ k__ m- g-r k-n ---------- mi ger kin
o femeie curioasă մ--հ---քրք-աս-ր -ին մ_ հ___________ կ__ մ- հ-տ-ք-ք-ա-ե- կ-ն ------------------- մի հետաքրքրասեր կին 0
mi-h-ta--rk’-a--r k-n m_ h_____________ k__ m- h-t-k-r-’-a-e- k-n --------------------- mi hetak’rk’raser kin
o maşină nouă մի -որ-մեք-նա մ_ ն__ մ_____ մ- ն-ր մ-ք-ն- ------------- մի նոր մեքենա 0
mi nor-m-k’---a m_ n__ m_______ m- n-r m-k-y-n- --------------- mi nor mek’yena
o maşină rapidă մի-ա-ա--մ--ե-ա մ_ ա___ մ_____ մ- ա-ա- մ-ք-ն- -------------- մի արագ մեքենա 0
mi--r----ek----a m_ a___ m_______ m- a-a- m-k-y-n- ---------------- mi arag mek’yena
o maşină comodă մ- հա-մ--ավ-տ-մե-ե-ա մ_ հ_________ մ_____ մ- հ-ր-ա-ա-ե- մ-ք-ն- -------------------- մի հարմարավետ մեքենա 0
mi -ar--r-------k-ye-a m_ h_________ m_______ m- h-r-a-a-e- m-k-y-n- ---------------------- mi harmaravet mek’yena
o rochie albastră կա-ու-տ----ստ կ______ զ____ կ-պ-ւ-տ զ-ե-տ ------------- կապույտ զգեստ 0
k--u-t-zgest k_____ z____ k-p-y- z-e-t ------------ kapuyt zgest
o rochie roşie կարմի------տ կ_____ զ____ կ-ր-ի- զ-ե-տ ------------ կարմիր զգեստ 0
ka-m-- z--st k_____ z____ k-r-i- z-e-t ------------ karmir zgest
o rochie verde կա-----գ-ստ կ____ զ____ կ-ն-չ զ-ե-տ ----------- կանաչ զգեստ 0
k-na--’ zg-st k______ z____ k-n-c-’ z-e-t ------------- kanach’ zgest
o poşetă neagră սև--ա-ու--կ ս_ պ_______ ս- պ-յ-ւ-ա- ----------- սև պայուսակ 0
se- p---sak s__ p______ s-v p-y-s-k ----------- sev payusak
o poşetă maro մ---ա---յն պա-ուսակ մ_________ պ_______ մ-խ-ա-ո-յ- պ-յ-ւ-ա- ------------------- մոխրագույն պայուսակ 0
m--h-----n--a--s-k m_________ p______ m-k-r-g-y- p-y-s-k ------------------ mokhraguyn payusak
o poşetă albă սպի----պ-յո-սակ ս_____ պ_______ ս-ի-ա- պ-յ-ւ-ա- --------------- սպիտակ պայուսակ 0
s---a--pay-sak s_____ p______ s-i-a- p-y-s-k -------------- spitak payusak
oameni drăguţi հա-ե-ի մա-դիկ հ_____ մ_____ հ-ճ-լ- մ-ր-ի- ------------- հաճելի մարդիկ 0
hac--li---rd-k h______ m_____ h-c-e-i m-r-i- -------------- hacheli mardik
oameni politicoşi բ-ր----բույ- մ--դիկ բ___________ մ_____ բ-ր-հ-մ-ո-յ- մ-ր-ի- ------------------- բարեհամբույր մարդիկ 0
bar----------a--ik b__________ m_____ b-r-h-m-u-r m-r-i- ------------------ barehambuyr mardik
oameni interesanţi հե-ա-րքիր---ր--կ հ________ մ_____ հ-տ-ք-ք-ր մ-ր-ի- ---------------- հետաքրքիր մարդիկ 0
h-tak-r-’-----r-ik h__________ m_____ h-t-k-r-’-r m-r-i- ------------------ hetak’rk’ir mardik
copii drăguţi լավ -ր---ներ լ__ ե_______ լ-վ ե-ե-ա-ե- ------------ լավ երեխաներ 0
lav--e-ekha-er l__ y_________ l-v y-r-k-a-e- -------------- lav yerekhaner
copii obraznici անհն---ն--ե-ե--ն-ր ա________ ե_______ ա-հ-ա-ա-դ ե-ե-ա-ե- ------------------ անհնազանդ երեխաներ 0
a-hna-and yer-kh--er a________ y_________ a-h-a-a-d y-r-k-a-e- -------------------- anhnazand yerekhaner
copii cuminţi խիզախ--րե-ա-եր խ____ ե_______ խ-զ-խ ե-ե-ա-ե- -------------- խիզախ երեխաներ 0
k--z-kh yere-ha--r k______ y_________ k-i-a-h y-r-k-a-e- ------------------ khizakh yerekhaner

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....