Dicționar de expresii

ro Adjective 1   »   hy Adjectives 1

78 [şaptezeci şi opt]

Adjective 1

Adjective 1

78 [յոթանասունութ]

78 [yot’anasunut’]

Adjectives 1

[atsakanner 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
o femeie bătrână մի -եր --ն մ- ծ-- կ-- մ- ծ-ր կ-ն ---------- մի ծեր կին 0
mi t-er-k-n m- t--- k-- m- t-e- k-n ----------- mi tser kin
o femeie grasă մի--եր կ-ն մ- գ-- կ-- մ- գ-ր կ-ն ---------- մի գեր կին 0
m--g-r--in m- g-- k-- m- g-r k-n ---------- mi ger kin
o femeie curioasă մի -ետ--ր--ա--ր-կին մ- հ----------- կ-- մ- հ-տ-ք-ք-ա-ե- կ-ն ------------------- մի հետաքրքրասեր կին 0
mi --tak-r--r---r kin m- h------------- k-- m- h-t-k-r-’-a-e- k-n --------------------- mi hetak’rk’raser kin
o maşină nouă մի --- --քենա մ- ն-- մ----- մ- ն-ր մ-ք-ն- ------------- մի նոր մեքենա 0
m--n-r--ek-ye-a m- n-- m------- m- n-r m-k-y-n- --------------- mi nor mek’yena
o maşină rapidă մի-արագ-մեքենա մ- ա--- մ----- մ- ա-ա- մ-ք-ն- -------------- մի արագ մեքենա 0
mi arag m---yena m- a--- m------- m- a-a- m-k-y-n- ---------------- mi arag mek’yena
o maşină comodă մ- հ-րմարավ-- մ---նա մ- հ--------- մ----- մ- հ-ր-ա-ա-ե- մ-ք-ն- -------------------- մի հարմարավետ մեքենա 0
m--harma-a-et-mek’-e-a m- h--------- m------- m- h-r-a-a-e- m-k-y-n- ---------------------- mi harmaravet mek’yena
o rochie albastră կա-ո----զ--ստ կ------ զ---- կ-պ-ւ-տ զ-ե-տ ------------- կապույտ զգեստ 0
ka--y- z-e-t k----- z---- k-p-y- z-e-t ------------ kapuyt zgest
o rochie roşie կ--միր զ-ե-տ կ----- զ---- կ-ր-ի- զ-ե-տ ------------ կարմիր զգեստ 0
karmi------t k----- z---- k-r-i- z-e-t ------------ karmir zgest
o rochie verde կ--աչ-զգ-ստ կ---- զ---- կ-ն-չ զ-ե-տ ----------- կանաչ զգեստ 0
k--ach’ -gest k------ z---- k-n-c-’ z-e-t ------------- kanach’ zgest
o poşetă neagră ս- --յ---ակ ս- պ------- ս- պ-յ-ւ-ա- ----------- սև պայուսակ 0
s-v--a----k s-- p------ s-v p-y-s-k ----------- sev payusak
o poşetă maro մոխր-գույն---յո--ակ մ--------- պ------- մ-խ-ա-ո-յ- պ-յ-ւ-ա- ------------------- մոխրագույն պայուսակ 0
m-k------- -a--s-k m--------- p------ m-k-r-g-y- p-y-s-k ------------------ mokhraguyn payusak
o poşetă albă ս---ակ պայո---կ ս----- պ------- ս-ի-ա- պ-յ-ւ-ա- --------------- սպիտակ պայուսակ 0
s-i--k ---u--k s----- p------ s-i-a- p-y-s-k -------------- spitak payusak
oameni drăguţi հաճելի -ա--իկ հ----- մ----- հ-ճ-լ- մ-ր-ի- ------------- հաճելի մարդիկ 0
hac-e-i -a-d-k h------ m----- h-c-e-i m-r-i- -------------- hacheli mardik
oameni politicoşi բա-ե--մ-ո-յր ----իկ բ----------- մ----- բ-ր-հ-մ-ո-յ- մ-ր-ի- ------------------- բարեհամբույր մարդիկ 0
b-re--mb--r-m----k b---------- m----- b-r-h-m-u-r m-r-i- ------------------ barehambuyr mardik
oameni interesanţi հ-տաքրք-----ր--կ հ-------- մ----- հ-տ-ք-ք-ր մ-ր-ի- ---------------- հետաքրքիր մարդիկ 0
heta--r-’ir-m---ik h---------- m----- h-t-k-r-’-r m-r-i- ------------------ hetak’rk’ir mardik
copii drăguţi լ---եր-խաներ լ-- ե------- լ-վ ե-ե-ա-ե- ------------ լավ երեխաներ 0
la--ye-ek-an-r l-- y--------- l-v y-r-k-a-e- -------------- lav yerekhaner
copii obraznici ան---զան-----խա--ր ա-------- ե------- ա-հ-ա-ա-դ ե-ե-ա-ե- ------------------ անհնազանդ երեխաներ 0
a-h--za-- ---e--a-er a-------- y--------- a-h-a-a-d y-r-k-a-e- -------------------- anhnazand yerekhaner
copii cuminţi խ------ր-խան-ր խ---- ե------- խ-զ-խ ե-ե-ա-ե- -------------- խիզախ երեխաներ 0
k-i-a-h---rekha--r k------ y--------- k-i-a-h y-r-k-a-e- ------------------ khizakh yerekhaner

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....