Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   hy գնումներ

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [հիսունչորս]

54 [hisunch’vors]

գնումներ

gnumner

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. Ես ո-զ-ւմ եմ մ- ն-ե- գն-լ: Ե_ ո_____ ե_ մ_ ն___ գ____ Ե- ո-զ-ւ- ե- մ- ն-ե- գ-ե-: -------------------------- Ես ուզում եմ մի նվեր գնել: 0
Y----zum-y-m--i-nver -n-l Y__ u___ y__ m_ n___ g___ Y-s u-u- y-m m- n-e- g-e- ------------------------- Yes uzum yem mi nver gnel
Dar nimic prea scump. Բ-յց--չ թ--կ: Բ___ ո_ թ____ Բ-յ- ո- թ-ն-: ------------- Բայց ոչ թանկ: 0
B---s- -o--’ t-ank B_____ v____ t____ B-y-s- v-c-’ t-a-k ------------------ Bayts’ voch’ t’ank
Poate o geantă? Մի-ո--- -- -այ-ւ-ա՞-: Մ______ մ_ պ_________ Մ-գ-ւ-ե մ- պ-յ-ւ-ա-կ- --------------------- Միգուցե մի պայուսա՞կ: 0
M---ts--- ---pa-us--k M________ m_ p_______ M-g-t-’-e m- p-y-s-՞- --------------------- Miguts’ye mi payusa՞k
Ce culoare doriţi? Ո-ր--ու----եք ու-ո--: Ո__ գ_____ ե_ ո______ Ո-ր գ-ւ-ն- ե- ո-զ-ւ-: --------------------- Ո՞ր գույնն եք ուզում: 0
VO՞r -uynn-y--’ uz-m V___ g____ y___ u___ V-՞- g-y-n y-k- u-u- -------------------- VO՞r guynn yek’ uzum
Negru, maro sau alb? Սև-----խրա------- -------տակ: Ս___ մ___________ թ__ ս______ Ս-՞- մ-խ-ա-ո-՞-ն- թ-՞ ս-ի-ա-: ----------------------------- Սև՞, մոխրագու՞յն, թե՞ սպիտակ: 0
S-v-,-m---ra---------ye՞ spitak S____ m___________ t____ s_____ S-v-, m-k-r-g-՞-n- t-y-՞ s-i-a- ------------------------------- Sev՞, mokhragu՞yn, t’ye՞ spitak
Una mare sau una mică? Փ--քր -ե--ե՞ծ: Փ____ թ_ մ____ Փ-՞-ր թ- մ-՞-: -------------- Փո՞քր թե մե՞ծ: 0
P-vo՞-’r----e -e--s P_______ t___ m____ P-v-՞-’- t-y- m-՞-s ------------------- P’vo՞k’r t’ye me՞ts
Pot s-o văd pe aceasta? Կար-լ-՞ է սա----ն-մ: Կ______ է ս_ տ______ Կ-ր-լ-՞ է ս- տ-ս-ե-: -------------------- Կարելի՞ է սա տեսնեմ: 0
Kar-li՞ e-s--t-snem K______ e s_ t_____ K-r-l-՞ e s- t-s-e- ------------------- Kareli՞ e sa tesnem
Este din piele? Ս- -ա--ի----: Ս_ կ______ է_ Ս- կ-շ-ի-ց է- ------------- Սա կաշվի՞ց է: 0
Sa-kash-i՞--- e S_ k_________ e S- k-s-v-՞-s- e --------------- Sa kashvi՞ts’ e
Sau este din material sintetic? Թե- -րհ-ստ-կ-- --շ--ց: Թ__ ա_________ կ______ Թ-՞ ա-հ-ս-ա-ա- կ-շ-ի-: ---------------------- Թե՞ արհեստական կաշվից: 0
T-y---a---s----n ----v-ts’ T____ a_________ k________ T-y-՞ a-h-s-a-a- k-s-v-t-’ -------------------------- T’ye՞ arhestakan kashvits’
Din piele, normal. Կա-վե --արկե: Կ____ ի______ Կ-շ-ե ի-ա-կ-: ------------- Կաշվե իհարկե: 0
K-s--e---a-ke K_____ i_____ K-s-v- i-a-k- ------------- Kashve iharke
Este o calitate deosebit de bună. Սա---տկ---- --վ-որ-կի--: Ս_ հ_______ լ__ ո____ է_ Ս- հ-տ-ա-ե- լ-վ ո-ա-ի է- ------------------------ Սա հատկապես լավ որակի է: 0
Sa h-t-ape- la--v--ak--e S_ h_______ l__ v_____ e S- h-t-a-e- l-v v-r-k- e ------------------------ Sa hatkapes lav voraki e
Şi geanta chiar merită preţul. Ե- պ--ուսակը-ի-կ-պես --տ--ժան--: Ե_ պ________ ի______ շ__ է___ է_ Ե- պ-յ-ւ-ա-ը ի-կ-պ-ս շ-տ է-ա- է- -------------------------------- Եվ պայուսակը իսկապես շատ էժան է: 0
Yev-p-y-sa-y -sk------ha---z--n e Y__ p_______ i______ s___ e____ e Y-v p-y-s-k- i-k-p-s s-a- e-h-n e --------------------------------- Yev payusaky iskapes shat ezhan e
Aceea îmi place. Սա ին----ւ- է -ա--ս: Ս_ ի__ դ___ է գ_____ Ս- ի-ձ դ-ւ- է գ-լ-ս- -------------------- Սա ինձ դուր է գալիս: 0
Sa --d- dur --ga--s S_ i___ d__ e g____ S- i-d- d-r e g-l-s ------------------- Sa indz dur e galis
Pe aceea o iau. Սա -ե-ց-ու--եմ: Ս_ վ_______ ե__ Ս- վ-ր-ն-ւ- ե-: --------------- Սա վերցնում եմ: 0
S- ---ts--um -em S_ v________ y__ S- v-r-s-n-m y-m ---------------- Sa verts’num yem
O pot eventual schimba? Կ---՞- -- -ո-ա--կել: Կ_____ ե_ փ_________ Կ-ր-՞- ե- փ-խ-ն-կ-լ- -------------------- Կարո՞ղ եմ փոխանակել: 0
Ka-o--h y-m-p’-o--a--k-l K______ y__ p___________ K-r-՞-h y-m p-v-k-a-a-e- ------------------------ Karo՞gh yem p’vokhanakel
Bineînţeles. Իհ-րկե: Ի______ Ի-ա-կ-: ------- Իհարկե: 0
I-a-ke I_____ I-a-k- ------ Iharke
O împachetăm pentru cadou. Մ-----ր--ս ն-ե- կ-ա--թավո--ն-: Մ___ ո____ ն___ կ_____________ Մ-ն- ո-պ-ս ն-ե- կ-ա-ե-ա-ո-ե-ք- ------------------------------ Մենք որպես նվեր կփաթեթավորենք: 0
M-nk’--orpes-n--- --’at--e-’--o-en-’ M____ v_____ n___ k_________________ M-n-’ v-r-e- n-e- k-’-t-y-t-a-o-e-k- ------------------------------------ Menk’ vorpes nver kp’at’yet’avorenk’
Dincolo este casieria. Այ--եղ -------ղ---: Ա_____ դ________ է_ Ա-ն-ե- դ-ա-ա-կ-ն է- ------------------- Այնտեղ դրամարկղն է: 0
Ay--eg- d-a-a--g-n e A______ d_________ e A-n-e-h d-a-a-k-h- e -------------------- Ayntegh dramarkghn e

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...