Dicționar de expresii

ro La aeroport   »   hy At the airport

35 [treizeci şi cinci]

La aeroport

La aeroport

35 [երեսունհինգ]

35 [yeresunhing]

At the airport

[odanavakayanum]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Vreau să rezerv un zbor spre Atena. Ե- ուզում եմ թռիչք----ի-Աթ--- գնել: Ե- ո----- ե- թ---- դ--- Ա---- գ---- Ե- ո-զ-ւ- ե- թ-ի-ք դ-պ- Ա-ե-ք գ-ե-: ----------------------------------- Ես ուզում եմ թռիչք դեպի Աթենք գնել: 0
Y-s--z-m-y-- t’---ch’k’ --pi -t’y-nk’--nel Y-- u--- y-- t--------- d--- A------- g--- Y-s u-u- y-m t-r-i-h-k- d-p- A-’-e-k- g-e- ------------------------------------------ Yes uzum yem t’rrich’k’ depi At’yenk’ gnel
Este un zbor direct? Դ----ղի՞ղ թ--չ--է: Դ- ո----- թ---- է- Դ- ո-ղ-՞- թ-ի-ք է- ------------------ Դա ուղի՞ղ թռիչք է: 0
Da-ugh-՞gh--’----h--- e D- u------ t--------- e D- u-h-՞-h t-r-i-h-k- e ----------------------- Da ughi՞gh t’rrich’k’ e
Vă rog un loc la geam, nefumători. Խնդ-ո-մ եմ--- --մ- -ա-ու--ն- մոտ: Խ------ ե- մ- տ--- պ-------- մ--- Խ-դ-ո-մ ե- մ- տ-մ- պ-տ-ւ-ա-ի մ-տ- --------------------------------- Խնդրում եմ մի տոմս պատուհանի մոտ: 0
Khn--um -e-----t-m- pa----ni--ot K------ y-- m- t--- p------- m-- K-n-r-m y-m m- t-m- p-t-h-n- m-t -------------------------------- Khndrum yem mi toms patuhani mot
Vreau să confirm rezervarea mea. Ե- -ւզո-մ-ե---- ----ե-- հ-ս--տ--: Ե- ո----- ե- ի- պ------ հ-------- Ե- ո-զ-ւ- ե- ի- պ-տ-ե-ը հ-ս-ա-ե-: --------------------------------- Ես ուզում եմ իմ պատվերը հաստատել: 0
Ye-----m yem -- pat---y -as----l Y-- u--- y-- i- p------ h------- Y-s u-u- y-m i- p-t-e-y h-s-a-e- -------------------------------- Yes uzum yem im patvery hastatel
Vreau să anulez rezervarea mea. Ե- ու-ու------մ---տ-եր----ղա--ե-: Ե- ո----- ե- ի- պ------ չ-------- Ե- ո-զ-ւ- ե- ի- պ-տ-ե-ը չ-ղ-ր-ե-: --------------------------------- Ես ուզում եմ իմ պատվերը չեղարկել: 0
Y-s--zu- -e--im pa-v----ch-y-g-ar--l Y-- u--- y-- i- p------ c----------- Y-s u-u- y-m i- p-t-e-y c-’-e-h-r-e- ------------------------------------ Yes uzum yem im patvery ch’yegharkel
Vreau să schimb rezervarea mea. Ես----ո---ե- ի---ատվե-ը փ----: Ե- ո----- ե- ի- պ------ փ----- Ե- ո-զ-ւ- ե- ի- պ-տ-ե-ը փ-խ-լ- ------------------------------ Ես ուզում եմ իմ պատվերը փոխել: 0
Y-- -z-m---m im p-t--ry p--ok-el Y-- u--- y-- i- p------ p------- Y-s u-u- y-m i- p-t-e-y p-v-k-e- -------------------------------- Yes uzum yem im patvery p’vokhel
Când pleacă următorul avion spre Roma? Ե--բ-- -ե--ու---ա--ր- օդան-վ- --պ--Հ--մ: Ե--- է մ------ հ----- օ------ դ--- Հ---- Ե-ր- է մ-կ-ո-մ հ-ջ-ր- օ-ա-ա-ը դ-պ- Հ-ո-: ---------------------------------------- Ե՞րբ է մեկնում հաջորդ օդանավը դեպի Հռոմ: 0
Y--r- e-meknum-hajord oda---- -e-i Hrr-m Y---- e m----- h----- o------ d--- H---- Y-՞-b e m-k-u- h-j-r- o-a-a-y d-p- H-r-m ---------------------------------------- Ye՞rb e meknum hajord odanavy depi Hrrom
Mai sunt două locuri libere? Ե-կ-ւ ազ----եղե- --ռ-կա--: Ե---- ա--- տ---- դ-- կ---- Ե-կ-ւ ա-ա- տ-ղ-ր դ-ռ կ-՞-: -------------------------- Երկու ազատ տեղեր դեռ կա՞ն: 0
Y-r---a-a--t--h-r d-rr -a՞n Y---- a--- t----- d--- k--- Y-r-u a-a- t-g-e- d-r- k-՞- --------------------------- Yerku azat tegher derr ka՞n
Nu, mai avem numai un loc liber. Ոչ---ւն-նք -իայն մ-կ-ազ-տ-տեղ: Ո-- ո----- մ---- մ-- ա--- տ--- Ո-, ո-ն-ն- մ-ա-ն մ-կ ա-ա- տ-ղ- ------------------------------ Ոչ, ունենք միայն մեկ ազատ տեղ: 0
V-ch’,-un--k---ia-----k--z-t t-gh V----- u----- m---- m-- a--- t--- V-c-’- u-e-k- m-a-n m-k a-a- t-g- --------------------------------- Voch’, unenk’ miayn mek azat tegh
Când aterizăm? Ե՞-բ-ե-- -ա-րէջք -ա---ո--: Ե--- ե-- վ------ կ-------- Ե-ր- ե-ք վ-յ-է-ք կ-տ-ր-ւ-: -------------------------- Ե՞րբ ենք վայրէջք կատարում: 0
Y--r- ye-k--v----j------a-um Y---- y---- v------- k------ Y-՞-b y-n-’ v-y-e-k- k-t-r-m ---------------------------- Ye՞rb yenk’ vayrejk’ katarum
Când ajungem? Ե՞-բ --ք-հասն-ւ-: Ե--- ե-- հ------- Ե-ր- ե-ք հ-ս-ո-մ- ----------------- Ե՞րբ ենք հասնում: 0
Y--r-----k- ha---m Y---- y---- h----- Y-՞-b y-n-’ h-s-u- ------------------ Ye՞rb yenk’ hasnum
Când pleacă un autobuz spre centru oraşului? Ե--բ է-մ-կն-ւմ-ավտո-ուսը ---- քա------ենտ---: Ե--- է մ------ ա-------- դ--- ք----- կ------- Ե-ր- է մ-կ-ո-մ ա-տ-բ-ւ-ը դ-պ- ք-ղ-ք- կ-ն-ր-ն- --------------------------------------------- Ե՞րբ է մեկնում ավտոբուսը դեպի քաղաքի կենտրոն: 0
Y-՞---e me--um-----busy---------g-ak-- ---t-on Y---- e m----- a------- d--- k-------- k------ Y-՞-b e m-k-u- a-t-b-s- d-p- k-a-h-k-i k-n-r-n ---------------------------------------------- Ye՞rb e meknum avtobusy depi k’aghak’i kentron
Acesta este geamantanul dumneavoastră? Սա Ձ--ր-ճ-մպ-ուկ---: Ս- Ձ--- ճ-------- է- Ս- Ձ-՞- ճ-մ-ր-ւ-ն է- -------------------- Սա Ձե՞ր ճամպրուկն է: 0
Sa -ze՞r ch-mp-ukn e S- D---- c-------- e S- D-e-r c-a-p-u-n e -------------------- Sa Dze՞r champrukn e
Acesta este geanta dumneavoastră? Ս--Ձ--ր-պ-յուսա-- է: Ս- Ձ--- պ-------- է- Ս- Ձ-՞- պ-յ-ւ-ա-ն է- -------------------- Սա Ձե՞ր պայուսակն է: 0
Sa--z--r----us----e S- D---- p------- e S- D-e-r p-y-s-k- e ------------------- Sa Dze՞r payusakn e
Acesta este bagajul dumneavoastră? Սա-Ձե-ր ճա---ո-կն -: Ս- Ձ--- ճ-------- է- Ս- Ձ-՞- ճ-մ-ր-ւ-ն է- -------------------- Սա Ձե՞ր ճամպրուկն է: 0
Sa-Dz-՞- --amp-----e S- D---- c-------- e S- D-e-r c-a-p-u-n e -------------------- Sa Dze՞r champrukn e
Cât bagaj pot lua cu mine? Քանի՞----պրո-- կարող-եմ-վե-ց--լ: Ք---- ճ------- կ---- ե- վ------- Ք-ն-՞ ճ-մ-ր-ւ- կ-ր-ղ ե- վ-ր-ն-լ- -------------------------------- Քանի՞ ճամպրուկ կարող եմ վերցնել: 0
K-an-՞-ch-mpr-k ka---h ye---e--s---l K----- c------- k----- y-- v-------- K-a-i- c-a-p-u- k-r-g- y-m v-r-s-n-l ------------------------------------ K’ani՞ champruk karogh yem verts’nel
Douăzeci de kilograme. ք-ա- կ----ր-մ ք--- կ------- ք-ա- կ-լ-գ-ա- ------------- քսան կիլոգրամ 0
k’sa- --logram k---- k------- k-s-n k-l-g-a- -------------- k’san kilogram
Ce, numai douăzeci de kilograme? Ինչ-ե՞ս;----յն---ան կիլոգ-ա-մ: Ի------- մ---- ք--- կ--------- Ի-չ-ե-ս- մ-ա-ն ք-ա- կ-լ-գ-ա-մ- ------------------------------ Ինչպե՞ս; միայն քսան կիլոգրա՞մ: 0
In-h’--՞s;-miayn-k’sa--k----r-՞m I--------- m---- k---- k-------- I-c-’-e-s- m-a-n k-s-n k-l-g-a-m -------------------------------- Inch’pe՞s; miayn k’san kilogra՞m

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea modifică creierul

Când facem mult sport, ne formăm corpul. Dar aparent, este posibil să ne antrenăm şi creierul. Adică, pentru a învăţa eficient limbile, nu este nevoie doar de talent. Este de asemenea important să le practicăm în mod regulat. Deoarcele acest antrenament poate influenţa în mod pozitiv structurile creierului. Desigur, un talent deosebit pentru limbi este, în general, înnăscut. Un antrenament intensiv poate chiar să modifice anumite structuri ale creierului. Volumul zonei vorbirii creşte. Celulele nervoase ale persoanelor care exersează mult sunt şi ele transformate. Multă vreme, s-a crezut că creierul nu se poate schimba. Concepţia era: ceea ce nu învăţăm când suntem copii, nu mai putem învăţa. Dar cercetătorii care au efectuat studii asupra creierului, au ajuns la alte rezultate. Ei au reuşit să demonstreze că creierul nostru rămâne mobil de-a lungul întregii vieţi. Am putea spune că acesta funcţionează ca un muşchi. Iată de ce acesta se poate construi şi la o vârstă mai înaintată. Fiecare informaţie poate fi procesată de către creier. Dar atunci când este antrenat, creierul procesează informaţiile mult mai bine. Adică lucrează mai repede şi mai eficient. Acest principiu funcţionează atât la tineri, cât şi la persoanele mai în vârstă. Dar nu este absolut obligatoriu să învăţăm o limbă pentru a ne antrena creierul. Lectura este şi ea un bun exerciţiu. Literatura de specialitate este cea care stimulează zona vorbirii. Înseamnă că vocabularul nostru se lărgeşte. Mai mult, simţim mai bine limba. Interesant este faptul că nu centrul vorbirii procesează limba. Zona ce ne controlează motricitatea procesează şi noile conţinuturi. Iată de ce este important să ne stimulăm creierul în întregime, cât mai mult posibil. Aşadar: mişcaţi-vă corpul ŞI creierul !
Știați?
Portugheza este o limbă romanică. Este apropiată de spaniolă și catalană. A evoluat din latina vulgară a soldaților romani. Portugheza europeană este limba nativă a aproape 10 milioane de oameni. Este, de asemenea, o importantă limbă mondială. Asta datorită puterii coloniale a Portugaliei, din trecut. Națiune maritimă, portughezii și-au dus cu ei limba pe alte continente în secolul al-XV-lea și al-XVI-lea. Portugheza este încă vorbită în unele părți din Africa și Asia. Țările din aceste continente tind să folosească portugheza europeană. Aceasta diferă de portugheza braziliană. Limba vorbită în Brazilia prezintă câteva aspecte specifice și e considerată ca limbă de sine stătătoare. Totuși, portughezii și brazilienii se înțeleg între ei. În total, există un număr de 240 de milioane de vorbitori de portugheză. În afară de asta, mai sunt aproape 20 de limbi creole care derivă din portugheză. Portugheza e considerată printre limbile de interes mondial de astăzi.