Dicționar de expresii

ro Adjective 3   »   hy Adjectives 3

80 [optzeci]

Adjective 3

Adjective 3

80 [ութանասուն]

80 [ut’anasun]

Adjectives 3

[atsakanner 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Ea are un câine. Նա շու- --նի: Ն- շ--- ո---- Ն- շ-ւ- ո-ն-: ------------- Նա շուն ունի: 0
N- --u---ni N- s--- u-- N- s-u- u-i ----------- Na shun uni
Câinele este mare. Շ-ւն--մե--է: Շ---- մ-- է- Շ-ւ-ը մ-ծ է- ------------ Շունը մեծ է: 0
Shu---m-ts-e S---- m--- e S-u-y m-t- e ------------ Shuny mets e
Ea are un câine mare. Նա --- --ւ- -ւ--: Ն- մ-- շ--- ո---- Ն- մ-ծ շ-ւ- ո-ն-: ----------------- Նա մեծ շուն ունի: 0
Na-me-- sh-n --i N- m--- s--- u-- N- m-t- s-u- u-i ---------------- Na mets shun uni
Ea are o casă. Ն-----ն-ու--: Ն- տ--- ո---- Ն- տ-ւ- ո-ն-: ------------- Նա տուն ունի: 0
Na t-n-uni N- t-- u-- N- t-n u-i ---------- Na tun uni
Casa este mică. Տո--ը -ոք- -: Տ---- փ--- է- Տ-ւ-ը փ-ք- է- ------------- Տունը փոքր է: 0
Tu-- p-vo--r-e T--- p------ e T-n- p-v-k-r e -------------- Tuny p’vok’r e
Ea are o casă mică. Ն- -ո-----ւն--ւն-: Ն- փ--- տ--- ո---- Ն- փ-ք- տ-ւ- ո-ն-: ------------------ Նա փոքր տուն ունի: 0
Na p---k-r -un---i N- p------ t-- u-- N- p-v-k-r t-n u-i ------------------ Na p’vok’r tun uni
El locuieşte într-un hotel. Ն--հյ--րա-ո-ու--է ապ--ւ-: Ն- հ----------- է ա------ Ն- հ-ո-ր-ն-ց-ւ- է ա-ր-ւ-: ------------------------- Նա հյուրանոցում է ապրում: 0
N- -yu--nots’u- - a--um N- h----------- e a---- N- h-u-a-o-s-u- e a-r-m ----------------------- Na hyuranots’um e aprum
Hotelul este ieftin. Հյ-ւ---ո-- է--- է: Հ--------- է--- է- Հ-ո-ր-ն-ց- է-ա- է- ------------------ Հյուրանոցը էժան է: 0
Hy----ot-------a--e H---------- e---- e H-u-a-o-s-y e-h-n e ------------------- Hyuranots’y ezhan e
El locuieşte într-un hotel ieftin. Նա--պ-ու- է է-ա--հ-ու---ոցու-: Ն- ա----- է է--- հ------------ Ն- ա-ր-ւ- է է-ա- հ-ո-ր-ն-ց-ւ-: ------------------------------ Նա ապրում է էժան հյուրանոցում: 0
Na-apr-m---e--an -yur--o--’um N- a---- e e---- h----------- N- a-r-m e e-h-n h-u-a-o-s-u- ----------------------------- Na aprum e ezhan hyuranots’um
El are o maşină. Նա-մե---ա-ո--ի: Ն- մ----- ո---- Ն- մ-ք-ն- ո-ն-: --------------- Նա մեքենա ունի: 0
N- -ek--e-- --i N- m------- u-- N- m-k-y-n- u-i --------------- Na mek’yena uni
Maşina este scumpă. Մեք-ն---թան- է: Մ------ թ--- է- Մ-ք-ն-ն թ-ն- է- --------------- Մեքենան թանկ է: 0
M---y-n-n t-ank e M-------- t---- e M-k-y-n-n t-a-k e ----------------- Mek’yenan t’ank e
El are o maşină scumpă. Ն-------մե---- --ն-: Ն- թ--- մ----- ո---- Ն- թ-ն- մ-ք-ն- ո-ն-: -------------------- Նա թանկ մեքենա ունի: 0
N- t’ank mek-yen--u-i N- t---- m------- u-- N- t-a-k m-k-y-n- u-i --------------------- Na t’ank mek’yena uni
El citeşte un roman. Նա վեպ է -ար--ւ-: Ն- վ-- է կ------- Ն- վ-պ է կ-ր-ո-մ- ----------------- Նա վեպ է կարդում: 0
N--vep-e -a-d-m N- v-- e k----- N- v-p e k-r-u- --------------- Na vep e kardum
Romanul este plictisitor. Վ-պ---------ի է: Վ--- ձ------- է- Վ-պ- ձ-ն-ր-լ- է- ---------------- Վեպը ձանձրալի է: 0
V--y -z--d-ral- e V--- d--------- e V-p- d-a-d-r-l- e ----------------- Vepy dzandzrali e
El citeşte un roman plictisitor. Ն--մ- ձ-նձրա---վեպ է ----ում: Ն- մ- ձ------- վ-- է կ------- Ն- մ- ձ-ն-ր-լ- վ-պ է կ-ր-ո-մ- ----------------------------- Նա մի ձանձրալի վեպ է կարդում: 0
Na-mi -zan-z--l- -e----k----m N- m- d--------- v-- e k----- N- m- d-a-d-r-l- v-p e k-r-u- ----------------------------- Na mi dzandzrali vep e kardum
Ea vede un film. Նա --լմ ----յ--մ: Ն- ֆ--- է ն------ Ն- ֆ-լ- է ն-յ-ւ-: ----------------- Նա ֆիլմ է նայում: 0
Na f-lm-e nayum N- f--- e n---- N- f-l- e n-y-m --------------- Na film e nayum
Filmul este captivant. Ֆիլմը հ-տ-ք---ր--: Ֆ---- հ-------- է- Ֆ-լ-ը հ-տ-ք-ք-ր է- ------------------ Ֆիլմը հետաքրքիր է: 0
Fil----e-a-’r-’-r-e F---- h---------- e F-l-y h-t-k-r-’-r e ------------------- Filmy hetak’rk’ir e
Ea vede un film captivant. Ն--մի-հետ-ք--ի-----մ---ն-յո--: Ն- մ- հ-------- ֆ--- է ն------ Ն- մ- հ-տ-ք-ք-ր ֆ-լ- է ն-յ-ւ-: ------------------------------ Նա մի հետաքրքիր ֆիլմ է նայում: 0
Na--------k-rk’ir-f--m-- n--um N- m- h---------- f--- e n---- N- m- h-t-k-r-’-r f-l- e n-y-m ------------------------------ Na mi hetak’rk’ir film e nayum

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbajul academic

Limbajul academic este o limbă de fapt. Îl folosim în discuţiile specializate. Este folosit şi în publicaţiile ştiinţifice. Mai demult, existau limbi academice unitare. În spaţiul european, limba latină a dominat mult timp ştiinţa. Azi, engleza este cea mai semnificativă limbă academică. Limbile academice sunt un fel de jargon. Ele conţin mulţi termeni specifici. Caracteristicile lor principale sunt standardizarea şi formalizarea. Unii spun că academicienii vorbesc neinteligibil dinadins. Când un lucru este complicat, pare mai inteligent. Dar ştiinţa se bazează pe adevăr. De aceea ar trebui să folosească un limbaj neutru. Nu există loc pentru elementele retorice sau micile înflorituri. Oricum găsim numeroase exemple de limbaj încărcat în mod exagerat. Şi se pare că limbajul complicat fascinează oamenii. Studiile confirmă că avem o mai mare încredere în limbile dificile. Subiecţii trebuiau să răspundă la câteva întrebări. Dar trebuiau să aleagă dintre mai multe răspunsuri. Unele răspunsuri au fost simplu formulate, iar alte au fost grele. Majoritatea oamenilor alegeau răspunsul complicat. Dar asta nu avea niciun sens! Subiecţii au fost păcăliţi de limbaj. Neţinând cont de conţinutul absurd, ei au fost impresionaţi de formă. A scrie complicat nu este mereu o artă. Putem învăţa să spunem lucruri simple folosind un limbaj complex. Pe de altă parte, să exprimăm lucrurile complexe într-un mod simplu, poate fi greu. Uneori, simplitatea este chiar grea.