Dicționar de expresii

ro Adjective 3   »   hy ածականներ 3

80 [optzeci]

Adjective 3

Adjective 3

80 [ութանասուն]

80 [ut’anasun]

ածականներ 3

[atsakanner 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Ea are un câine. Նա -ո-ն ----: Ն_ շ___ ո____ Ն- շ-ւ- ո-ն-: ------------- Նա շուն ունի: 0
N- --un-uni N_ s___ u__ N- s-u- u-i ----------- Na shun uni
Câinele este mare. Շո--ը--ե---: Շ____ մ__ է_ Շ-ւ-ը մ-ծ է- ------------ Շունը մեծ է: 0
Shun--me-s e S____ m___ e S-u-y m-t- e ------------ Shuny mets e
Ea are un câine mare. Նա-մեծ -ու--ունի: Ն_ մ__ շ___ ո____ Ն- մ-ծ շ-ւ- ո-ն-: ----------------- Նա մեծ շուն ունի: 0
Na m-ts--h---uni N_ m___ s___ u__ N- m-t- s-u- u-i ---------------- Na mets shun uni
Ea are o casă. Ն- -ուն ---ի: Ն_ տ___ ո____ Ն- տ-ւ- ո-ն-: ------------- Նա տուն ունի: 0
Na ----u-i N_ t__ u__ N- t-n u-i ---------- Na tun uni
Casa este mică. Տունը -ո-ր-է: Տ____ փ___ է_ Տ-ւ-ը փ-ք- է- ------------- Տունը փոքր է: 0
Tu-----v-k-- e T___ p______ e T-n- p-v-k-r e -------------- Tuny p’vok’r e
Ea are o casă mică. Ն---------ւն ո-ն-: Ն_ փ___ տ___ ո____ Ն- փ-ք- տ-ւ- ո-ն-: ------------------ Նա փոքր տուն ունի: 0
Na -’v--’r-t-n-u-i N_ p______ t__ u__ N- p-v-k-r t-n u-i ------------------ Na p’vok’r tun uni
El locuieşte într-un hotel. Ն---յ---ան----- --ա--ո-մ: Ն_ հ___________ է ա______ Ն- հ-ո-ր-ն-ց-ւ- է ա-ր-ւ-: ------------------------- Նա հյուրանոցում է ապրում: 0
Na -yur-not-’-m - apr-m N_ h___________ e a____ N- h-u-a-o-s-u- e a-r-m ----------------------- Na hyuranots’um e aprum
Hotelul este ieftin. Հյու--ն-ցը -ժան--: Հ_________ է___ է_ Հ-ո-ր-ն-ց- է-ա- է- ------------------ Հյուրանոցը էժան է: 0
H-ur--ots’--e---n e H__________ e____ e H-u-a-o-s-y e-h-n e ------------------- Hyuranots’y ezhan e
El locuieşte într-un hotel ieftin. Ն- ա-ր--- է է--ն հյ--րան-ց--մ: Ն_ ա_____ է է___ հ____________ Ն- ա-ր-ւ- է է-ա- հ-ո-ր-ն-ց-ւ-: ------------------------------ Նա ապրում է էժան հյուրանոցում: 0
Na------ - ez-a- hyura-ots--m N_ a____ e e____ h___________ N- a-r-m e e-h-n h-u-a-o-s-u- ----------------------------- Na aprum e ezhan hyuranots’um
El are o maşină. Նա----են- ո---: Ն_ մ_____ ո____ Ն- մ-ք-ն- ո-ն-: --------------- Նա մեքենա ունի: 0
Na----’--na uni N_ m_______ u__ N- m-k-y-n- u-i --------------- Na mek’yena uni
Maşina este scumpă. Մեք-նա- թ-նկ է: Մ______ թ___ է_ Մ-ք-ն-ն թ-ն- է- --------------- Մեքենան թանկ է: 0
M------a- -’ank-e M________ t____ e M-k-y-n-n t-a-k e ----------------- Mek’yenan t’ank e
El are o maşină scumpă. Նա թա-կ մեքենա--ւ-ի: Ն_ թ___ մ_____ ո____ Ն- թ-ն- մ-ք-ն- ո-ն-: -------------------- Նա թանկ մեքենա ունի: 0
N--t’-nk-m---y-na --i N_ t____ m_______ u__ N- t-a-k m-k-y-n- u-i --------------------- Na t’ank mek’yena uni
El citeşte un roman. Նա -ե- --կ-ր----: Ն_ վ__ է կ_______ Ն- վ-պ է կ-ր-ո-մ- ----------------- Նա վեպ է կարդում: 0
Na v------a-dum N_ v__ e k_____ N- v-p e k-r-u- --------------- Na vep e kardum
Romanul este plictisitor. Վ-պը -ա-----ի է: Վ___ ձ_______ է_ Վ-պ- ձ-ն-ր-լ- է- ---------------- Վեպը ձանձրալի է: 0
V--y -zand--a---e V___ d_________ e V-p- d-a-d-r-l- e ----------------- Vepy dzandzrali e
El citeşte un roman plictisitor. Նա ----անձրալի--եպ-է կ-րդո--: Ն_ մ_ ձ_______ վ__ է կ_______ Ն- մ- ձ-ն-ր-լ- վ-պ է կ-ր-ո-մ- ----------------------------- Նա մի ձանձրալի վեպ է կարդում: 0
N-----d-an----li v-- e ka-dum N_ m_ d_________ v__ e k_____ N- m- d-a-d-r-l- v-p e k-r-u- ----------------------------- Na mi dzandzrali vep e kardum
Ea vede un film. Ն-----մ - ն--ո-մ: Ն_ ֆ___ է ն______ Ն- ֆ-լ- է ն-յ-ւ-: ----------------- Նա ֆիլմ է նայում: 0
Na -i-- e n---m N_ f___ e n____ N- f-l- e n-y-m --------------- Na film e nayum
Filmul este captivant. Ֆի-մ---ե-աքր-իր -: Ֆ____ հ________ է_ Ֆ-լ-ը հ-տ-ք-ք-ր է- ------------------ Ֆիլմը հետաքրքիր է: 0
F--my h-tak-----r-e F____ h__________ e F-l-y h-t-k-r-’-r e ------------------- Filmy hetak’rk’ir e
Ea vede un film captivant. Նա-մի--ետ-ք-քի- ֆի-մ է ն-յու-: Ն_ մ_ հ________ ֆ___ է ն______ Ն- մ- հ-տ-ք-ք-ր ֆ-լ- է ն-յ-ւ-: ------------------------------ Նա մի հետաքրքիր ֆիլմ է նայում: 0
N- m---et--’-k’ir -il- ------m N_ m_ h__________ f___ e n____ N- m- h-t-k-r-’-r f-l- e n-y-m ------------------------------ Na mi hetak’rk’ir film e nayum

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbajul academic

Limbajul academic este o limbă de fapt. Îl folosim în discuţiile specializate. Este folosit şi în publicaţiile ştiinţifice. Mai demult, existau limbi academice unitare. În spaţiul european, limba latină a dominat mult timp ştiinţa. Azi, engleza este cea mai semnificativă limbă academică. Limbile academice sunt un fel de jargon. Ele conţin mulţi termeni specifici. Caracteristicile lor principale sunt standardizarea şi formalizarea. Unii spun că academicienii vorbesc neinteligibil dinadins. Când un lucru este complicat, pare mai inteligent. Dar ştiinţa se bazează pe adevăr. De aceea ar trebui să folosească un limbaj neutru. Nu există loc pentru elementele retorice sau micile înflorituri. Oricum găsim numeroase exemple de limbaj încărcat în mod exagerat. Şi se pare că limbajul complicat fascinează oamenii. Studiile confirmă că avem o mai mare încredere în limbile dificile. Subiecţii trebuiau să răspundă la câteva întrebări. Dar trebuiau să aleagă dintre mai multe răspunsuri. Unele răspunsuri au fost simplu formulate, iar alte au fost grele. Majoritatea oamenilor alegeau răspunsul complicat. Dar asta nu avea niciun sens! Subiecţii au fost păcăliţi de limbaj. Neţinând cont de conţinutul absurd, ei au fost impresionaţi de formă. A scrie complicat nu este mereu o artă. Putem învăţa să spunem lucruri simple folosind un limbaj complex. Pe de altă parte, să exprimăm lucrurile complexe într-un mod simplu, poate fi greu. Uneori, simplitatea este chiar grea.