Dicționar de expresii

ro Vizitarea oraşului   »   hy City tour

42 [patruzeci şi doi]

Vizitarea oraşului

Vizitarea oraşului

42 [քառասուներկու]

42 [k’arrasunerku]

City tour

[tesarzhan vayreri ditum]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Este deschisă piaţa duminica? Շ-ւ-ա- --ր-կի-օ-երը բ----: Շ----- կ----- օ---- բ-- է- Շ-ւ-ա- կ-ր-կ- օ-ե-ը բ-ց է- -------------------------- Շուկան կիրակի օրերը բաց է: 0
Shu--- --ra-- -r--y -at-- e S----- k----- o---- b---- e S-u-a- k-r-k- o-e-y b-t-’ e --------------------------- Shukan kiraki orery bats’ e
Este deschis târgul lunea? Տ-ն--ա-առը-կ-րակի-օր-րը -ա--է: Տ--------- կ----- օ---- բ-- է- Տ-ն-վ-ճ-ռ- կ-ր-կ- օ-ե-ը բ-ց է- ------------------------------ Տոնավաճառը կիրակի օրերը բաց է: 0
Ton-v-ch---y k-ra-i-o-ery--a-s’ e T----------- k----- o---- b---- e T-n-v-c-a-r- k-r-k- o-e-y b-t-’ e --------------------------------- Tonavacharry kiraki orery bats’ e
Este deschisă expoziţia marţea? Ց----հա-դե-ը---եքշ---ի---ը-բա---: Ց----------- ե-------- օ-- բ-- է- Ց-ւ-ա-ա-դ-ս- ե-ե-շ-բ-ի օ-ը բ-ց է- --------------------------------- Ցուցահանդեսը երեքշաբթի օրը բաց է: 0
T-’-------n---y-yerek’-h----i-ory--a-s’ e T-------------- y------------ o-- b---- e T-’-t-’-h-n-e-y y-r-k-s-a-t-i o-y b-t-’ e ----------------------------------------- Ts’uts’ahandesy yerek’shabt’i ory bats’ e
Este deschisă grădina zoologică miercurea? Կ--դ----ան-կան------ -ո--ք----ի օ-- -աց -: Կ------------- ա---- չ--------- օ-- բ-- է- Կ-ն-ա-ա-ա-ա-ա- ա-գ-ն չ-ր-ք-ա-թ- օ-ը բ-ց է- ------------------------------------------ Կենդանաբանական այգին չորեքշաբթի օրը բաց է: 0
K---an-----k-- a---n ch-vo-----h-bt’i-ory-bats’ e K------------- a---- c--------------- o-- b---- e K-n-a-a-a-a-a- a-g-n c-’-o-e-’-h-b-’- o-y b-t-’ e ------------------------------------------------- Kendanabanakan aygin ch’vorek’shabt’i ory bats’ e
Este deschis muzeul joia? Թ-ն--րան- -ին-շաբ---օ-ը -աց--: Թ-------- հ-------- օ-- բ-- է- Թ-ն-ա-ա-ը հ-ն-շ-բ-ի օ-ը բ-ց է- ------------------------------ Թանգարանը հինգշաբթի օրը բաց է: 0
T-ang--an- hin-s--b------- --ts’-e T--------- h---------- o-- b---- e T-a-g-r-n- h-n-s-a-t-i o-y b-t-’ e ---------------------------------- T’angarany hingshabt’i ory bats’ e
Este deschisă galeria vinerea? Պ-տկե-ասրահ- -ւր----օրը-բա--է: Պ----------- ո----- օ-- բ-- է- Պ-տ-ե-ա-ր-հ- ո-ր-ա- օ-ը բ-ց է- ------------------------------ Պատկերասրահը ուրբաթ օրը բաց է: 0
P--kera------u--a-’-or- --t---e P----------- u----- o-- b---- e P-t-e-a-r-h- u-b-t- o-y b-t-’ e ------------------------------- Patkerasrahy urbat’ ory bats’ e
Se poate fotografia? Թույլա----ւ-մ-- -ո--ան--րե-: Թ------------ է լ----------- Թ-ւ-լ-տ-վ-ւ-մ է լ-ւ-ա-կ-ր-լ- ---------------------------- Թույլատրվու՞մ է լուսանկարել: 0
T’uy-------m e--u-a--ar-l T----------- e l--------- T-u-l-t-v-՞- e l-s-n-a-e- ------------------------- T’uylatrvu՞m e lusankarel
Trebuie plătită intrare? Մ---քը-վճար-վ-- է: Մ----- վ------- է- Մ-ւ-ք- վ-ա-ո-ի- է- ------------------ Մուտքը վճարովի՞ է: 0
Mu-k’----------- e M----- v-------- e M-t-’- v-h-r-v-՞ e ------------------ Mutk’y vcharovi՞ e
Cât costă intrarea? Ո---՞- - տոմ-- ա--եքը: Ո----- է տ---- ա------ Ո-ք-՞- է տ-մ-ի ա-ժ-ք-: ---------------------- Որքա՞ն է տոմսի արժեքը: 0
V-r---՞- - --m-i-a--hek’y V------- e t---- a------- V-r-’-՞- e t-m-i a-z-e-’- ------------------------- Vork’a՞n e tomsi arzhek’y
Există o reducere pentru grupuri? Զ-ղ- -ա-----ե-ի-հ-մա-: Զ--- կ-- խ----- հ----- Զ-ղ- կ-՞ խ-բ-ր- հ-մ-ր- ---------------------- Զեղչ կա՞ խմբերի համար: 0
Ze-h--’ ka՞------r- ----r Z------ k-- k------ h---- Z-g-c-’ k-՞ k-m-e-i h-m-r ------------------------- Zeghch’ ka՞ khmberi hamar
Există o reducere pentru copii? Զեղ---ա՞ ե-եխ-նե-- համար: Զ--- կ-- ե-------- հ----- Զ-ղ- կ-՞ ե-ե-ա-ե-ի հ-մ-ր- ------------------------- Զեղչ կա՞ երեխաների համար: 0
Zegh--’ -a՞ y-rek--neri h--ar Z------ k-- y---------- h---- Z-g-c-’ k-՞ y-r-k-a-e-i h-m-r ----------------------------- Zeghch’ ka՞ yerekhaneri hamar
Există o reducere pentru studenţi? Զ-ղչ---՞--ւ--ն-ղների հա-ար: Զ--- կ-- ո---------- հ----- Զ-ղ- կ-՞ ո-ս-ն-ղ-ե-ի հ-մ-ր- --------------------------- Զեղչ կա՞ ուսանողների համար: 0
Ze-h-h’---՞-u-a-----eri---mar Z------ k-- u---------- h---- Z-g-c-’ k-՞ u-a-o-h-e-i h-m-r ----------------------------- Zeghch’ ka՞ usanoghneri hamar
Ce fel de clădire este aceasta? Ս---՞-- ----ւ---է: Ս- ի--- կ------ է- Ս- ի-ն- կ-ռ-ւ-ց է- ------------------ Սա ի՞նչ կառույց է: 0
Sa --nch’ -arr-y--- e S- i----- k-------- e S- i-n-h- k-r-u-t-’ e --------------------- Sa i՞nch’ karruyts’ e
Cât de veche este clădirea? Ք--ի- տ---կ-ն---այս շ-ն--: Ք---- տ------ է ա-- շ----- Ք-ն-՞ տ-ր-կ-ն է ա-ս շ-ն-ը- -------------------------- Քանի՞ տարեկան է այս շենքը: 0
K’-n----a------- ----she-k’y K----- t------ e a-- s------ K-a-i- t-r-k-n e a-s s-e-k-y ---------------------------- K’ani՞ tarekan e ays shenk’y
Cine a construit clădirea? Ո՞- է --ռո---լ-այս շենք-: Ո-- է կ------- ա-- շ----- Ո-վ է կ-ռ-ւ-ե- ա-ս շ-ն-ը- ------------------------- Ո՞վ է կառուցել այս շենքը: 0
V-՞--e---rrut-’yel --- --e--’y V--- e k---------- a-- s------ V-՞- e k-r-u-s-y-l a-s s-e-k-y ------------------------------ VO՞v e karruts’yel ays shenk’y
Mă interesează arhitectura. Ե- -ե-աքր-րվ-ւ- եմ---ր-արապետո-թյ-մբ: Ե- հ----------- ե- ճ----------------- Ե- հ-տ-ք-ք-վ-ւ- ե- ճ-ր-ա-ա-ե-ո-թ-ա-բ- ------------------------------------- Ես հետաքրքրվում եմ ճարտարապետությամբ: 0
Y-- -e--k’-----um-y-- --a-tarape-u---a-b Y-- h------------ y-- c----------------- Y-s h-t-k-r-’-v-m y-m c-a-t-r-p-t-t-y-m- ---------------------------------------- Yes hetak’rk’rvum yem chartarapetut’yamb
Mă interesează arta. Ե---ետ----րվո-մ -մ -ր-ե-տ--: Ե- հ----------- ե- ա-------- Ե- հ-տ-ք-ք-վ-ւ- ե- ա-վ-ս-ո-: ---------------------------- Ես հետաքրքրվում եմ արվեստով: 0
Yes-h-t--’r--rv-m ye--a-v-s-ov Y-- h------------ y-- a------- Y-s h-t-k-r-’-v-m y-m a-v-s-o- ------------------------------ Yes hetak’rk’rvum yem arvestov
Mă interesează pictura. Ես----ա-րքր---մ -մ--կա-չ-ւթյ-մբ: Ե- հ----------- ե- ն------------ Ե- հ-տ-ք-ք-վ-ւ- ե- ն-ա-չ-ւ-յ-մ-: -------------------------------- Ես հետաքրքրվում եմ նկարչությամբ: 0
Y---h-tak’-k’--u----m-nkar-h’-t’y--b Y-- h------------ y-- n------------- Y-s h-t-k-r-’-v-m y-m n-a-c-’-t-y-m- ------------------------------------ Yes hetak’rk’rvum yem nkarch’ut’yamb

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbi rapide, limbi lente

Există peste 6.000 de limbi în întreaga lume. Dar toate au aceeași funcție. Ele ne ajută să facem schimb de informații. Acest lucru se întâmplă în diverse moduri, în fiecare limbă. Pentru că fiecare limbă se comportă conform propriilor reguli. Viteza cu care se vorbește o limbă, de asemenea, diferă. Lingviștii au dovedit acest lucru în diverse studii. În acest scop, texte scurte au fost traduse în mai multe limbi. Aceste texte au fost apoi citite cu voce tare de către vorbitori nativi. Rezultatul a fost clar. Japoneza și spaniola sunt cele mai rapide limbi. În aceste limbi, sunt vorbite aproape opt silabe pe secundă. Chinezii vorbesc considerabil mai lent. Ei vorbesc doar 5 silabe pe secundă. Viteza depinde de complexitatea silabelor. În cazul în care silabele sunt complexe, vorbirea durează mai mult. Germana conține,de exemplu, 3 sunete pe silabă. Prin urmare, se vorbește relativ lent. Vorbind repede nu înseamnă, totuși, că există multă informaţie în comunicare. Dimpotrivă! Există puţină informație în silabele care sunt vorbite repede. Deși japonezii vorbesc repede, se transmite conţinut redus. Pe de altă parte, chineza ‘lentă’ spune multe în câteva cuvinte. Silabele limbii engleze conține, de asemenea, multă informație. Este interesant că limbile studiate sunt aproape la fel de eficiente! Asta înseamnă că, cel care vorbește mai încet, spune mai mult. Și cine vorbește mai repede are nevoie de mai multe cuvinte. În cele din urmă, toate îşi ating scopul, în aproximativ același timp.
Știați?
Slovena este considerată o limbă slavică de sud. Este limba nativă a peste 2 milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în Slovenia, Croația, Serbia, Austria, Italia și Ungaria. Slovena este similară, în multe privințe, cu ceha și slovaca. Multe influențe sârbo-croate se pot găsi în această limbă. Deși Slovenia e o țară mică, are foarte multe dialecte. Asta pentru că regiunea are o istorie foarte plină. Asta s-a impregnat și în vocabular, care conține multe noțiuni împrumutate din limbi străine. Slovena se scrie cu litere latine. Gramatica are șase cazuri și 3 genuri. Există două fonologii oficiale în pronunție. Una din ele diferențiază precis între sunetele înalte și cele joase. O altă trăsătură specifică a limbii este structura sa arhaică. Slovenii au fost întotdeauna deschiși și respectuoși cu alte limbi. Cu atât mai mult,ei se bucură când cineva se interesează de limba lor!