Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   hy Getting to know others

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [երեք]

3 [yerek’]

Getting to know others

[tsanot’anal]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Ceau! Ող--ւյն! Ողջույն! Ո-ջ-ւ-ն- -------- Ողջույն! 0
V-g--u--! Voghjuyn! V-g-j-y-! --------- Voghjuyn!
Bună ziua! Բար---ր! Բարի օր! Բ-ր- օ-! -------- Բարի օր! 0
Ba-- -r! Bari or! B-r- o-! -------- Bari or!
Cum îţi merge? Ո՞-ց -ս--Ին-պե՞--ե-: Ո՞նց ես: Ինչպե՞ս ես: Ո-ն- ե-: Ի-չ-ե-ս ե-: -------------------- Ո՞նց ես: Ինչպե՞ս ես: 0
V--n-s’---s-Inc----՞s -es VO՞nts’ yes Inch’pe՞s yes V-՞-t-’ y-s I-c-’-e-s y-s ------------------------- VO՞nts’ yes Inch’pe՞s yes
Veniţi din Europa? Դ-ւ- Ե-ր--ա-----՞-: Դուք Եվրոպայից ե՞ք: Դ-ւ- Ե-ր-պ-յ-ց ե-ք- ------------------- Դուք Եվրոպայից ե՞ք: 0
D-k---evr--ayits’-ye-k’ Duk’ Yevropayits’ ye՞k’ D-k- Y-v-o-a-i-s- y-՞-’ ----------------------- Duk’ Yevropayits’ ye՞k’
Veniţi din America? Դ-ւք------կա--ց-ե--: Դուք Ամերիկայից ե՞ք: Դ-ւ- Ա-ե-ի-ա-ի- ե-ք- -------------------- Դուք Ամերիկայից ե՞ք: 0
D--- A-eri--yits- ye-k’ Duk’ Amerikayits’ ye՞k’ D-k- A-e-i-a-i-s- y-՞-’ ----------------------- Duk’ Amerikayits’ ye՞k’
Veniţi din Asia? Դուք Ա--ա-ից ե՞ք: Դուք Ասիայից ե՞ք: Դ-ւ- Ա-ի-յ-ց ե-ք- ----------------- Դուք Ասիայից ե՞ք: 0
D-----si----s------’ Duk’ Asiayits’ ye՞k’ D-k- A-i-y-t-’ y-՞-’ -------------------- Duk’ Asiayits’ ye՞k’
În care hotel locuiţi? Ո-ր-հյո--ան-ցո-մ -ք-------պ-ում: Ո՞ր հյուրանոցում եք Դուք ապրում: Ո-ր հ-ո-ր-ն-ց-ւ- ե- Դ-ւ- ա-ր-ւ-: -------------------------------- Ո՞ր հյուրանոցում եք Դուք ապրում: 0
VO---hy-ranots--- -e---D-k---p-um VO՞r hyuranots’um yek’ Duk’ aprum V-՞- h-u-a-o-s-u- y-k- D-k- a-r-m --------------------------------- VO՞r hyuranots’um yek’ Duk’ aprum
De când sunteţi aici? Ինչքա---ժ--ա-ա- է,--- ----ե---ք: Ինչքա՞ն ժամանակ է, որ այստեղ եք: Ի-չ-ա-ն ժ-մ-ն-կ է- ո- ա-ս-ե- ե-: -------------------------------- Ինչքա՞ն ժամանակ է, որ այստեղ եք: 0
Inch’-’-՞----a-an-k e- vo- ay----- -e-’ Inch’k’a՞n zhamanak e, vor aystegh yek’ I-c-’-’-՞- z-a-a-a- e- v-r a-s-e-h y-k- --------------------------------------- Inch’k’a՞n zhamanak e, vor aystegh yek’
Cât rămâneţi? Ին-ք--ն ժ-մ--ա- կ-նաք-այ--ե-: Ինչքա՞ն ժամանակ կմնաք այստեղ: Ի-չ-ա-ն ժ-մ-ն-կ կ-ն-ք ա-ս-ե-: ----------------------------- Ինչքա՞ն ժամանակ կմնաք այստեղ: 0
I-ch-k’-՞- --a-ana- --na-- a-st-gh Inch’k’a՞n zhamanak kmnak’ aystegh I-c-’-’-՞- z-a-a-a- k-n-k- a-s-e-h ---------------------------------- Inch’k’a՞n zhamanak kmnak’ aystegh
Vă place aici? Ձ-- դո--ր է ----- ա--տ-ղ: Ձեզ դու՞ր է գալիս այստեղ: Ձ-զ դ-ւ-ր է գ-լ-ս ա-ս-ե-: ------------------------- Ձեզ դու՞ր է գալիս այստեղ: 0
D----d--r e--al-- a-s---h Dzez du՞r e galis aystegh D-e- d-՞- e g-l-s a-s-e-h ------------------------- Dzez du՞r e galis aystegh
Vă petreceţi concediul aici? Ձ-ր ա-ձակ-ւ--ն ա-ս--------ա-------ւմ Ձեր արձակուրդն այստե՞ղ եք անցկացնում Ձ-ր ա-ձ-կ-ւ-դ- ա-ս-ե-ղ ե- ա-ց-ա-ն-ւ- ------------------------------------ Ձեր արձակուրդն այստե՞ղ եք անցկացնում 0
D--r-a-dz-ku--n-ayst---h--e------s’--ts’-um Dzer ardzakurdn ayste՞gh yek’ ants’kats’num D-e- a-d-a-u-d- a-s-e-g- y-k- a-t-’-a-s-n-m ------------------------------------------- Dzer ardzakurdn ayste՞gh yek’ ants’kats’num
Să mă vizitaţi! Ա------ ինձ! Այցելեք ինձ! Ա-ց-լ-ք ի-ձ- ------------ Այցելեք ինձ! 0
A-ts-ye-ek- in--! Ayts’yelek’ indz! A-t-’-e-e-’ i-d-! ----------------- Ayts’yelek’ indz!
Aici este adresa mea. Ս---- հասց-- է: Սա իմ հասցեն է: Ս- ի- հ-ս-ե- է- --------------- Սա իմ հասցեն է: 0
Sa--m ---t-’--n-e Sa im hasts’yen e S- i- h-s-s-y-n e ----------------- Sa im hasts’yen e
Ne vedem mâine? Կ--սն-ե--ք վ---: Կտեսնվե՞նք վաղը: Կ-ե-ն-ե-ն- վ-ղ-: ---------------- Կտեսնվե՞նք վաղը: 0
K--sn--՞-k--va-hy Ktesnve՞nk’ vaghy K-e-n-e-n-’ v-g-y ----------------- Ktesnve՞nk’ vaghy
Îmi pare rău, dar deja am planuri. Ցա-ո-մ եմ--բա----աղը-ուր-շ--լա---- ո-նեմ: Ցավում եմ, բայց վաղը ուրիշ պլաններ ունեմ: Ց-վ-ւ- ե-, բ-յ- վ-ղ- ո-ր-շ պ-ա-ն-ր ո-ն-մ- ----------------------------------------- Ցավում եմ, բայց վաղը ուրիշ պլաններ ունեմ: 0
Ts-a-um ---,--ayts’ v-g------s---lann-- unem Ts’avum yem, bayts’ vaghy urish planner unem T-’-v-m y-m- b-y-s- v-g-y u-i-h p-a-n-r u-e- -------------------------------------------- Ts’avum yem, bayts’ vaghy urish planner unem
Ceau! Ց--սո-թյո--! Ցտեսություն! Ց-ե-ո-թ-ո-ն- ------------ Ցտեսություն! 0
Ts--esu----n! Ts’tesut’yun! T-’-e-u-’-u-! ------------- Ts’tesut’yun!
La revedere! Ցտ--ո--յ---! Ցտեսություն! Ց-ե-ո-թ-ո-ն- ------------ Ցտեսություն! 0
Ts’tesu--yu-! Ts’tesut’yun! T-’-e-u-’-u-! ------------- Ts’tesut’yun!
Pe curând! Ա-այժ-! Առայժմ! Ա-ա-ժ-! ------- Առայժմ! 0
A-r--zh-! Arrayzhm! A-r-y-h-! --------- Arrayzhm!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!