Dicționar de expresii

ro Vizitarea oraşului   »   sl Ogled mesta

42 [patruzeci şi doi]

Vizitarea oraşului

Vizitarea oraşului

42 [dvainštirideset]

Ogled mesta

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Este deschisă piaţa duminica? J--tr--ica--- n-d---a- ---rt-? J_ t______ o_ n_______ o______ J- t-ž-i-a o- n-d-l-a- o-p-t-? ------------------------------ Je tržnica ob nedeljah odprta? 0
Este deschis târgul lunea? Je--e-em-o- -o----ljk-- o-p-t? J_ s____ o_ p__________ o_____ J- s-j-m o- p-n-d-l-k-h o-p-t- ------------------------------ Je sejem ob ponedeljkih odprt? 0
Este deschisă expoziţia marţea? J--r--stava o- t----h--dp-t-? J_ r_______ o_ t_____ o______ J- r-z-t-v- o- t-r-i- o-p-t-? ----------------------------- Je razstava ob torkih odprta? 0
Este deschisă grădina zoologică miercurea? Je--ival--i---- -b -r---h-o-prt? J_ ž_______ v__ o_ s_____ o_____ J- ž-v-l-k- v-t o- s-e-a- o-p-t- -------------------------------- Je živalski vrt ob sredah odprt? 0
Este deschis muzeul joia? J------- ----e-r--i----p--? J_ m____ o_ č_______ o_____ J- m-z-j o- č-t-t-i- o-p-t- --------------------------- Je muzej ob četrtkih odprt? 0
Este deschisă galeria vinerea? J- -al-rij- ob---t--h o--r-a? J_ g_______ o_ p_____ o______ J- g-l-r-j- o- p-t-i- o-p-t-? ----------------------------- Je galerija ob petkih odprta? 0
Se poate fotografia? Se-s-- --t-gra---a--? S_ s__ f_____________ S- s-e f-t-g-a-i-a-i- --------------------- Se sme fotografirati? 0
Trebuie plătită intrare? J--tre----l--a-i vstop---o? J_ t____ p______ v_________ J- t-e-a p-a-a-i v-t-p-i-o- --------------------------- Je treba plačati vstopnino? 0
Cât costă intrarea? Kol-k- -t--e --to-ni-a? K_____ s____ v_________ K-l-k- s-a-e v-t-p-i-a- ----------------------- Koliko stane vstopnica? 0
Există o reducere pentru grupuri? Ob-taja --pus- -- s-upi--? O______ p_____ z_ s_______ O-s-a-a p-p-s- z- s-u-i-e- -------------------------- Obstaja popust za skupine? 0
Există o reducere pentru copii? Obs-aj----pust-za-o--o--? O______ p_____ z_ o______ O-s-a-a p-p-s- z- o-r-k-? ------------------------- Obstaja popust za otroke? 0
Există o reducere pentru studenţi? Obst--- popust -a š--dente? O______ p_____ z_ š________ O-s-a-a p-p-s- z- š-u-e-t-? --------------------------- Obstaja popust za študente? 0
Ce fel de clădire este aceasta? Ka-šn--z---d-a -e-to? K_____ z______ j_ t__ K-k-n- z-r-d-a j- t-? --------------------- Kakšna zgradba je to? 0
Cât de veche este clădirea? Kako sta-a-je--a-z-r-d-a? K___ s____ j_ t_ z_______ K-k- s-a-a j- t- z-r-d-a- ------------------------- Kako stara je ta zgradba? 0
Cine a construit clădirea? Kd--je ----d-- -o-zg----o? K__ j_ z______ t_ z_______ K-o j- z-r-d-l t- z-r-d-o- -------------------------- Kdo je zgradil to zgradbo? 0
Mă interesează arhitectura. Zanim- m- -r-----tur-.--Z-n-ma---- za --hi-e-t-r-.) Z_____ m_ a___________ (_______ s_ z_ a____________ Z-n-m- m- a-h-t-k-u-a- (-a-i-a- s- z- a-h-t-k-u-o-) --------------------------------------------------- Zanima me arhitektura. (Zanimam se za arhitekturo.) 0
Mă interesează arta. Zan--a--e -m-t----.--Z-n---m ------u--tno-t.) Z_____ m_ u________ (_______ s_ z_ u_________ Z-n-m- m- u-e-n-s-. (-a-i-a- s- z- u-e-n-s-.- --------------------------------------------- Zanima me umetnost. (Zanimam se za umetnost.) 0
Mă interesează pictura. Z---ma me---ika--t-o- (-a-im-m -e ---s-i--rs--o.) Z_____ m_ s__________ (_______ s_ z_ s___________ Z-n-m- m- s-i-a-s-v-. (-a-i-a- s- z- s-i-a-s-v-.- ------------------------------------------------- Zanima me slikarstvo. (Zanimam se za slikarstvo.) 0

Limbi rapide, limbi lente

Există peste 6.000 de limbi în întreaga lume. Dar toate au aceeași funcție. Ele ne ajută să facem schimb de informații. Acest lucru se întâmplă în diverse moduri, în fiecare limbă. Pentru că fiecare limbă se comportă conform propriilor reguli. Viteza cu care se vorbește o limbă, de asemenea, diferă. Lingviștii au dovedit acest lucru în diverse studii. În acest scop, texte scurte au fost traduse în mai multe limbi. Aceste texte au fost apoi citite cu voce tare de către vorbitori nativi. Rezultatul a fost clar. Japoneza și spaniola sunt cele mai rapide limbi. În aceste limbi, sunt vorbite aproape opt silabe pe secundă. Chinezii vorbesc considerabil mai lent. Ei vorbesc doar 5 silabe pe secundă. Viteza depinde de complexitatea silabelor. În cazul în care silabele sunt complexe, vorbirea durează mai mult. Germana conține,de exemplu, 3 sunete pe silabă. Prin urmare, se vorbește relativ lent. Vorbind repede nu înseamnă, totuși, că există multă informaţie în comunicare. Dimpotrivă! Există puţină informație în silabele care sunt vorbite repede. Deși japonezii vorbesc repede, se transmite conţinut redus. Pe de altă parte, chineza ‘lentă’ spune multe în câteva cuvinte. Silabele limbii engleze conține, de asemenea, multă informație. Este interesant că limbile studiate sunt aproape la fel de eficiente! Asta înseamnă că, cel care vorbește mai încet, spune mai mult. Și cine vorbește mai repede are nevoie de mai multe cuvinte. În cele din urmă, toate îşi ating scopul, în aproximativ același timp.
Știați?
Slovena este considerată o limbă slavică de sud. Este limba nativă a peste 2 milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în Slovenia, Croația, Serbia, Austria, Italia și Ungaria. Slovena este similară, în multe privințe, cu ceha și slovaca. Multe influențe sârbo-croate se pot găsi în această limbă. Deși Slovenia e o țară mică, are foarte multe dialecte. Asta pentru că regiunea are o istorie foarte plină. Asta s-a impregnat și în vocabular, care conține multe noțiuni împrumutate din limbi străine. Slovena se scrie cu litere latine. Gramatica are șase cazuri și 3 genuri. Există două fonologii oficiale în pronunție. Una din ele diferențiază precis între sunetele înalte și cele joase. O altă trăsătură specifică a limbii este structura sa arhaică. Slovenii au fost întotdeauna deschiși și respectuoși cu alte limbi. Cu atât mai mult,ei se bucură când cineva se interesează de limba lor!