Dicționar de expresii

ro Vizitarea oraşului   »   it Visita della città

42 [patruzeci şi doi]

Vizitarea oraşului

Vizitarea oraşului

42 [quarantadue]

Visita della città

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Este deschisă piaţa duminica? È -pert- il -e----o la--ome-ic-? È aperto il mercato la domenica? È a-e-t- i- m-r-a-o l- d-m-n-c-? -------------------------------- È aperto il mercato la domenica? 0
Este deschis târgul lunea? È --er-a-la-fi-r-------n--ì? È aperta la fiera il lunedì? È a-e-t- l- f-e-a i- l-n-d-? ---------------------------- È aperta la fiera il lunedì? 0
Este deschisă expoziţia marţea? È ape--- -’-----i----e -l-----e-ì? È aperta l’esposizione il martedì? È a-e-t- l-e-p-s-z-o-e i- m-r-e-ì- ---------------------------------- È aperta l’esposizione il martedì? 0
Este deschisă grădina zoologică miercurea? È---er---l----- -l m-rcol--ì? È aperto lo zoo il mercoledì? È a-e-t- l- z-o i- m-r-o-e-ì- ----------------------------- È aperto lo zoo il mercoledì? 0
Este deschis muzeul joia? È ape----il ---eo-i- -io---ì? È aperto il museo il giovedì? È a-e-t- i- m-s-o i- g-o-e-ì- ----------------------------- È aperto il museo il giovedì? 0
Este deschisă galeria vinerea? È a-e-------galleria ----e----ì? È aperta la galleria il venerdì? È a-e-t- l- g-l-e-i- i- v-n-r-ì- -------------------------------- È aperta la galleria il venerdì? 0
Se poate fotografia? È---rm--so--o---ra-are? È permesso fotografare? È p-r-e-s- f-t-g-a-a-e- ----------------------- È permesso fotografare? 0
Trebuie plătită intrare? Si--eve-pag--e --------so? Si deve pagare l’ingresso? S- d-v- p-g-r- l-i-g-e-s-? -------------------------- Si deve pagare l’ingresso? 0
Cât costă intrarea? Q-a--o -os---l-ing-es--? Quanto costa l’ingresso? Q-a-t- c-s-a l-i-g-e-s-? ------------------------ Quanto costa l’ingresso? 0
Există o reducere pentru grupuri? C’- --o -c-nt---e--grupp-? C’è uno sconto per gruppi? C-è u-o s-o-t- p-r g-u-p-? -------------------------- C’è uno sconto per gruppi? 0
Există o reducere pentru copii? C’----o-sc-n-o-p-- ba-bini? C’è uno sconto per bambini? C-è u-o s-o-t- p-r b-m-i-i- --------------------------- C’è uno sconto per bambini? 0
Există o reducere pentru studenţi? C-è---o--conto pe- st-de---? C’è uno sconto per studenti? C-è u-o s-o-t- p-r s-u-e-t-? ---------------------------- C’è uno sconto per studenti? 0
Ce fel de clădire este aceasta? D- ch---difi----si-tr---a? Di che edificio si tratta? D- c-e e-i-i-i- s- t-a-t-? -------------------------- Di che edificio si tratta? 0
Cât de veche este clădirea? Quando - -tato -ostru--- -ues-----i-icio? Quando è stato costruito questo edificio? Q-a-d- è s-a-o c-s-r-i-o q-e-t- e-i-i-i-? ----------------------------------------- Quando è stato costruito questo edificio? 0
Cine a construit clădirea? Chi-l’-a c----ui--? Chi l’ha costruito? C-i l-h- c-s-r-i-o- ------------------- Chi l’ha costruito? 0
Mă interesează arhitectura. Mi --te-ess---i-a---i-et-ura. Mi interesso di architettura. M- i-t-r-s-o d- a-c-i-e-t-r-. ----------------------------- Mi interesso di architettura. 0
Mă interesează arta. Mi int---s-- d-a--e. Mi interesso d’arte. M- i-t-r-s-o d-a-t-. -------------------- Mi interesso d’arte. 0
Mă interesează pictura. Mi-in--ress--d---i--u--. Mi interesso di pittura. M- i-t-r-s-o d- p-t-u-a- ------------------------ Mi interesso di pittura. 0

Limbi rapide, limbi lente

Există peste 6.000 de limbi în întreaga lume. Dar toate au aceeași funcție. Ele ne ajută să facem schimb de informații. Acest lucru se întâmplă în diverse moduri, în fiecare limbă. Pentru că fiecare limbă se comportă conform propriilor reguli. Viteza cu care se vorbește o limbă, de asemenea, diferă. Lingviștii au dovedit acest lucru în diverse studii. În acest scop, texte scurte au fost traduse în mai multe limbi. Aceste texte au fost apoi citite cu voce tare de către vorbitori nativi. Rezultatul a fost clar. Japoneza și spaniola sunt cele mai rapide limbi. În aceste limbi, sunt vorbite aproape opt silabe pe secundă. Chinezii vorbesc considerabil mai lent. Ei vorbesc doar 5 silabe pe secundă. Viteza depinde de complexitatea silabelor. În cazul în care silabele sunt complexe, vorbirea durează mai mult. Germana conține,de exemplu, 3 sunete pe silabă. Prin urmare, se vorbește relativ lent. Vorbind repede nu înseamnă, totuși, că există multă informaţie în comunicare. Dimpotrivă! Există puţină informație în silabele care sunt vorbite repede. Deși japonezii vorbesc repede, se transmite conţinut redus. Pe de altă parte, chineza ‘lentă’ spune multe în câteva cuvinte. Silabele limbii engleze conține, de asemenea, multă informație. Este interesant că limbile studiate sunt aproape la fel de eficiente! Asta înseamnă că, cel care vorbește mai încet, spune mai mult. Și cine vorbește mai repede are nevoie de mai multe cuvinte. În cele din urmă, toate îşi ating scopul, în aproximativ același timp.
Știați?
Slovena este considerată o limbă slavică de sud. Este limba nativă a peste 2 milioane de oameni. Acești oameni trăiesc în Slovenia, Croația, Serbia, Austria, Italia și Ungaria. Slovena este similară, în multe privințe, cu ceha și slovaca. Multe influențe sârbo-croate se pot găsi în această limbă. Deși Slovenia e o țară mică, are foarte multe dialecte. Asta pentru că regiunea are o istorie foarte plină. Asta s-a impregnat și în vocabular, care conține multe noțiuni împrumutate din limbi străine. Slovena se scrie cu litere latine. Gramatica are șase cazuri și 3 genuri. Există două fonologii oficiale în pronunție. Una din ele diferențiază precis între sunetele înalte și cele joase. O altă trăsătură specifică a limbii este structura sa arhaică. Slovenii au fost întotdeauna deschiși și respectuoși cu alte limbi. Cu atât mai mult,ei se bucură când cineva se interesează de limba lor!