Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   cs Seznamování

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [tři]

Seznamování

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Ceau! Ah-j! A____ A-o-! ----- Ahoj! 0
Bună ziua! D-b-ý---n! D____ d___ D-b-ý d-n- ---------- Dobrý den! 0
Cum îţi merge? J-- se-m--e? J__ s_ m____ J-k s- m-t-? ------------ Jak se máte? 0
Veniţi din Europa? J-te z ------? J___ z E______ J-t- z E-r-p-? -------------- Jste z Evropy? 0
Veniţi din America? J-te - Ame---y? J___ z A_______ J-t- z A-e-i-y- --------------- Jste z Ameriky? 0
Veniţi din Asia? J--- ----ie? J___ z A____ J-t- z A-i-? ------------ Jste z Asie? 0
În care hotel locuiţi? V---terém-hote-- ---l-te? V_ k_____ h_____ b_______ V- k-e-é- h-t-l- b-d-í-e- ------------------------- Ve kterém hotelu bydlíte? 0
De când sunteţi aici? J---dl---o -ž t- j---? J__ d_____ u_ t_ j____ J-k d-o-h- u- t- j-t-? ---------------------- Jak dlouho už tu jste? 0
Cât rămâneţi? Jak -lou---tu -ůs---e-e? J__ d_____ t_ z_________ J-k d-o-h- t- z-s-a-e-e- ------------------------ Jak dlouho tu zůstanete? 0
Vă place aici? L-bí -- Vám----y? L___ s_ V__ t____ L-b- s- V-m t-d-? ----------------- Líbí se Vám tady? 0
Vă petreceţi concediul aici? J-t--tu n- -o---e-é? J___ t_ n_ d________ J-t- t- n- d-v-l-n-? -------------------- Jste tu na dovolené? 0
Să mă vizitaţi! P-i-----ke--ně -ěkdy na návš---u! P______ k_ m__ n____ n_ n________ P-i-ď-e k- m-ě n-k-y n- n-v-t-v-! --------------------------------- Přijďte ke mně někdy na návštěvu! 0
Aici este adresa mea. T----m-te -ou--d-esu. T___ m___ m__ a______ T-d- m-t- m-u a-r-s-. --------------------- Tady máte mou adresu. 0
Ne vedem mâine? U-id-me-s- -í---? U______ s_ z_____ U-i-í-e s- z-t-a- ----------------- Uvidíme se zítra? 0
Îmi pare rău, dar deja am planuri. M-z-----t---al--už -á--v--lán--ně---jiného. M___ m_ t__ a__ u_ m__ v p____ n___ j______ M-z- m- t-, a-e u- m-m v p-á-u n-c- j-n-h-. ------------------------------------------- Mrzí mě to, ale už mám v plánu něco jiného. 0
Ceau! Ča-! Č___ Č-u- ---- Čau! 0
La revedere! N- --le-a---! N_ s_________ N- s-l-d-n-u- ------------- Na shledanou! 0
Pe curând! T---za--m! T__ z_____ T-k z-t-m- ---------- Tak zatím! 0

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!