Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   cs Otázky – minulý čas 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [osmdesát šest]

Otázky – minulý čas 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Jak-u------t----- m-l-n--so--? Jakou kravatu jsi měl na sobě? J-k-u k-a-a-u j-i m-l n- s-b-? ------------------------------ Jakou kravatu jsi měl na sobě? 0
Ce maşină ai cumpărat? Jaké a-t- si- k--p-- / -o---la? Jaké auto sis koupil / koupila? J-k- a-t- s-s k-u-i- / k-u-i-a- ------------------------------- Jaké auto sis koupil / koupila? 0
La ce revistă te-ai abonat? Kt--é n------si---ředp----- / --ed-------? Které noviny sis předplatil / předplatila? K-e-é n-v-n- s-s p-e-p-a-i- / p-e-p-a-i-a- ------------------------------------------ Které noviny sis předplatil / předplatila? 0
Pe cine aţi văzut? Koho-j----v--ěl-- -i--l-? Koho jste viděl / viděla? K-h- j-t- v-d-l / v-d-l-? ------------------------- Koho jste viděl / viděla? 0
Cu cine v-aţi întâlnit? K-ho j------tkal - pot----? Koho jste potkal / potkala? K-h- j-t- p-t-a- / p-t-a-a- --------------------------- Koho jste potkal / potkala? 0
Pe cine aţi recunoscut? Ko-o-j-----o-n-l-/ pozna-a? Koho jste poznal / poznala? K-h- j-t- p-z-a- / p-z-a-a- --------------------------- Koho jste poznal / poznala? 0
Când v-aţi trezit? K-----t--v--á-a--- -s----la? Kdy jste vstával / vstávala? K-y j-t- v-t-v-l / v-t-v-l-? ---------------------------- Kdy jste vstával / vstávala? 0
Când aţi început? Kd----t- za-al-- za--la? Kdy jste začal / začala? K-y j-t- z-č-l / z-č-l-? ------------------------ Kdy jste začal / začala? 0
Când v-aţi oprit? Kd- -s-e-------l----k-nčila? Kdy jste skončil / skončila? K-y j-t- s-o-č-l / s-o-č-l-? ---------------------------- Kdy jste skončil / skončila? 0
De ce v-aţi trezit? Pro----t---- -zb--i- - --b-di--? Proč jste se vzbudil / vzbudila? P-o- j-t- s- v-b-d-l / v-b-d-l-? -------------------------------- Proč jste se vzbudil / vzbudila? 0
De ce aţi devenit profesor? P-o----te s- st-l-/ -tala-u-i-el---/ ---tel-ou? Proč jste se stal / stala učitelem / učitelkou? P-o- j-t- s- s-a- / s-a-a u-i-e-e- / u-i-e-k-u- ----------------------------------------------- Proč jste se stal / stala učitelem / učitelkou? 0
De ce aţi luat un taxi? P--č j-te-si-vza- /---ala t-xi? Proč jste si vzal / vzala taxi? P-o- j-t- s- v-a- / v-a-a t-x-? ------------------------------- Proč jste si vzal / vzala taxi? 0
De unde aţi venit? O-ku--j-te-př-še--/ -řiš-a? Odkud jste přišel / přišla? O-k-d j-t- p-i-e- / p-i-l-? --------------------------- Odkud jste přišel / přišla? 0
Unde aţi mers? K-- jste -e- ---la? Kam jste šel / šla? K-m j-t- š-l / š-a- ------------------- Kam jste šel / šla? 0
Unde aţi fost? Kde js-e-----/--y--? Kde jste byl / byla? K-e j-t- b-l / b-l-? -------------------- Kde jste byl / byla? 0
Cui i-ai ajutat? Kom----i--omoh- /---moh-a? Komu jsi pomohl / pomohla? K-m- j-i p-m-h- / p-m-h-a- -------------------------- Komu jsi pomohl / pomohla? 0
Cui i-ai scris? K------- ---s-l-- -a-sal-? Komu jsi napsal / napsala? K-m- j-i n-p-a- / n-p-a-a- -------------------------- Komu jsi napsal / napsala? 0
Cui i-ai răspuns? K--u-js- od---ěd-l-- ---ov-d--a? Komu jsi odpověděl / odpověděla? K-m- j-i o-p-v-d-l / o-p-v-d-l-? -------------------------------- Komu jsi odpověděl / odpověděla? 0

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.