Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   cs Zápor 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [šedesát pět]

Zápor 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Este scump inelul? J- --- -r---- -ra-ý? J_ t__ p_____ d_____ J- t-n p-s-e- d-a-ý- -------------------- Je ten prsten drahý? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N-- sto-í--en -to -u-o. N__ s____ j__ s__ e____ N-, s-o-í j-n s-o e-r-. ----------------------- Ne, stojí jen sto euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Ale--á -ám je- --de-át. A__ j_ m__ j__ p_______ A-e j- m-m j-n p-d-s-t- ----------------------- Ale já mám jen padesát. 0
Eşti gata deja? Jsi už h---vý / -o--v-? J__ u_ h_____ / h______ J-i u- h-t-v- / h-t-v-? ----------------------- Jsi už hotový / hotová? 0
Nu, încă nu. N---j-š-----. N__ j____ n__ N-, j-š-ě n-. ------------- Ne, ještě ne. 0
Dar imediat sunt gata. A-e-u--brzo b-du h--ov-. A__ u_ b___ b___ h______ A-e u- b-z- b-d- h-t-v-. ------------------------ Ale už brzo budu hotový. 0
Mai doreşti supă? Chceš j-št- pol-v-u? C____ j____ p_______ C-c-š j-š-ě p-l-v-u- -------------------- Chceš ještě polévku? 0
Nu, nu mai doresc. Ne, -ž-----c-. N__ u_ n______ N-, u- n-c-c-. -------------- Ne, už nechci. 0
Dar încă o îngheţată. A-e c--i-------z-r-l-nu. A__ c___ j____ z________ A-e c-c- j-š-ě z-r-l-n-. ------------------------ Ale chci ještě zmrzlinu. 0
Locuieşti de mult timp aici? By--í-----y ---dlouh-? B_____ t___ u_ d______ B-d-í- t-d- u- d-o-h-? ---------------------- Bydlíš tady už dlouho? 0
Nu, abia de o lună. Ne,-te-r-e--eden--ě-í-. N__ t_____ j____ m_____ N-, t-p-v- j-d-n m-s-c- ----------------------- Ne, teprve jeden měsíc. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Ale--ná- u- ----ě-l--í. A__ z___ u_ h____ l____ A-e z-á- u- h-d-ě l-d-. ----------------------- Ale znám už hodně lidí. 0
Mergi mâine acasă? P--ed-- -í-r- d-mů? P______ z____ d____ P-j-d-š z-t-a d-m-? ------------------- Pojedeš zítra domů? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N-, a----v-ken-u. N__ a_ o v_______ N-, a- o v-k-n-u- ----------------- Ne, až o víkendu. 0
Dar mă întorc deja duminică. A-- -ři--d--zpá-k- -- v ne-ěli. A__ p______ z_____ u_ v n______ A-e p-i-e-u z-á-k- u- v n-d-l-. ------------------------------- Ale přijedu zpátky už v neděli. 0
Fiica ta este deja majoră? J- tv--- ----------os--l-? J_ t____ d____ u_ d_______ J- t-o-e d-e-a u- d-s-ě-á- -------------------------- Je tvoje dcera už dospělá? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. N-- -- jí t--rv- se--n--t. N__ j_ j_ t_____ s________ N-, j- j- t-p-v- s-d-n-c-. -------------------------- Ne, je jí teprve sedmnáct. 0
Dar are deja un prieten. Al-----m- p--tel-. A__ u_ m_ p_______ A-e u- m- p-í-e-e- ------------------ Ale už má přítele. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.