Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   cs Zápor 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [šedesát pět]

Zápor 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Este scump inelul? Je t-n--r-te- --a-ý? Je ten prsten drahý? J- t-n p-s-e- d-a-ý- -------------------- Je ten prsten drahý? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Ne--sto-- -en sto e-r-. Ne, stojí jen sto euro. N-, s-o-í j-n s-o e-r-. ----------------------- Ne, stojí jen sto euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. Al--j- mám-jen-----s--. Ale já mám jen padesát. A-e j- m-m j-n p-d-s-t- ----------------------- Ale já mám jen padesát. 0
Eşti gata deja? J---už------ý-----t---? Jsi už hotový / hotová? J-i u- h-t-v- / h-t-v-? ----------------------- Jsi už hotový / hotová? 0
Nu, încă nu. N-, ---tě-n-. Ne, ještě ne. N-, j-š-ě n-. ------------- Ne, ještě ne. 0
Dar imediat sunt gata. Ale-u--b-zo -udu -o-o--. Ale už brzo budu hotový. A-e u- b-z- b-d- h-t-v-. ------------------------ Ale už brzo budu hotový. 0
Mai doreşti supă? C--e- --š------é-k-? Chceš ještě polévku? C-c-š j-š-ě p-l-v-u- -------------------- Chceš ještě polévku? 0
Nu, nu mai doresc. Ne--u-----h-i. Ne, už nechci. N-, u- n-c-c-. -------------- Ne, už nechci. 0
Dar încă o îngheţată. Al- --c- -e--ě z---li--. Ale chci ještě zmrzlinu. A-e c-c- j-š-ě z-r-l-n-. ------------------------ Ale chci ještě zmrzlinu. 0
Locuieşti de mult timp aici? Bydlí- --d- ------u--? Bydlíš tady už dlouho? B-d-í- t-d- u- d-o-h-? ---------------------- Bydlíš tady už dlouho? 0
Nu, abia de o lună. Ne- te--v- jed-n --sí-. Ne, teprve jeden měsíc. N-, t-p-v- j-d-n m-s-c- ----------------------- Ne, teprve jeden měsíc. 0
Dar cunosc deja multe persoane. Al- zná- u- -o--- l-d-. Ale znám už hodně lidí. A-e z-á- u- h-d-ě l-d-. ----------------------- Ale znám už hodně lidí. 0
Mergi mâine acasă? Poj-de--zítra -om-? Pojedeš zítra domů? P-j-d-š z-t-a d-m-? ------------------- Pojedeš zítra domů? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Ne---ž-- -----du. Ne, až o víkendu. N-, a- o v-k-n-u- ----------------- Ne, až o víkendu. 0
Dar mă întorc deja duminică. Ale ---j--- -pátk- -ž --n---l-. Ale přijedu zpátky už v neděli. A-e p-i-e-u z-á-k- u- v n-d-l-. ------------------------------- Ale přijedu zpátky už v neděli. 0
Fiica ta este deja majoră? J- -vo-e-dc-r--už -ospěl-? Je tvoje dcera už dospělá? J- t-o-e d-e-a u- d-s-ě-á- -------------------------- Je tvoje dcera už dospělá? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ne, j--jí --pr-e --d-náct. Ne, je jí teprve sedmnáct. N-, j- j- t-p-v- s-d-n-c-. -------------------------- Ne, je jí teprve sedmnáct. 0
Dar are deja un prieten. Ale -ž m- př--e--. Ale už má přítele. A-e u- m- p-í-e-e- ------------------ Ale už má přítele. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.