Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   cs Kladení otázek 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [šedesát dva]

Kladení otázek 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
a învăţa uč-- se u--- s- u-i- s- ------- učit se 0
Învaţă elevii mult? Učí se---ci -odně? U-- s- ž--- h----- U-í s- ž-c- h-d-ě- ------------------ Učí se žáci hodně? 0
Nu, ei învaţă puţin. Ne----í-se ----. N-- u-- s- m---- N-, u-í s- m-l-. ---------------- Ne, učí se málo. 0
a întreba p-át--e p--- s- p-á- s- ------- ptát se 0
Îl întrebaţi des pe profesor? Pt--e s- čast--učite-e? P---- s- č---- u------- P-á-e s- č-s-o u-i-e-e- ----------------------- Ptáte se často učitele? 0
Nu, nu îl întreb des. Ne--n-ptám se -o--a--o. N-- n----- s- h- č----- N-, n-p-á- s- h- č-s-o- ----------------------- Ne, neptám se ho často. 0
a răspunde odpovídat o-------- o-p-v-d-t --------- odpovídat 0
Răspundeţi, vă rog. O-p--ěz-e, --o-ím. O--------- p------ O-p-v-z-e- p-o-í-. ------------------ Odpovězte, prosím. 0
Răspund. O-poví-á-. O--------- O-p-v-d-m- ---------- Odpovídám. 0
a lucra pra-o--t p------- p-a-o-a- -------- pracovat 0
El tocmai lucrează? Pr-c--e-prá--? P------ p----- P-a-u-e p-á-ě- -------------- Pracuje právě? 0
Da, el tocmai lucrează. An-,-p-ávě -r-cuje. A--- p---- p------- A-o- p-á-ě p-a-u-e- ------------------- Ano, právě pracuje. 0
a veni přij-t p----- p-i-í- ------ přijít 0
Veniţi? P-------? P-------- P-i-d-t-? --------- Přijdete? 0
Da, venim imediat. A-o,--ři-de-e--ned. A--- p------- h---- A-o- p-i-d-m- h-e-. ------------------- Ano, přijdeme hned. 0
a locui b----t b----- b-d-e- ------ bydlet 0
Locuiţi în Berlin? By-lít- v -er-ín-? B------ v B------- B-d-í-e v B-r-í-ě- ------------------ Bydlíte v Berlíně? 0
Da, locuiesc în Berlin. A-o, b--l---v--erl--ě. A--- b----- v B------- A-o- b-d-í- v B-r-í-ě- ---------------------- Ano, bydlím v Berlíně. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.