Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   kk Getting to know others

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [үш]

3 [üş]

Getting to know others

[Tanısw]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kazahă Joaca Mai mult
Ceau! С-ле-! Салем! С-л-м- ------ Салем! 0
S-lem! Salem! S-l-m- ------ Salem!
Bună ziua! Қ-й--лы -үн! Қайырлы күн! Қ-й-р-ы к-н- ------------ Қайырлы күн! 0
Qay-r-- kün! Qayırlı kün! Q-y-r-ı k-n- ------------ Qayırlı kün!
Cum îţi merge? Қа-а--ың? /-Қа----ыз? Қалайсың? / Қалайсыз? Қ-л-й-ы-? / Қ-л-й-ы-? --------------------- Қалайсың? / Қалайсыз? 0
Q--ays--? ----l-ys--? Qalaysıñ? / Qalaysız? Q-l-y-ı-? / Q-l-y-ı-? --------------------- Qalaysıñ? / Qalaysız?
Veniţi din Europa? Е-р-па-а--ы- --? Еуропадансыз ба? Е-р-п-д-н-ы- б-? ---------------- Еуропадансыз ба? 0
Ew-o-ada---z-b-? Ewropadansız ba? E-r-p-d-n-ı- b-? ---------------- Ewropadansız ba?
Veniţi din America? Аме--к-д-нсы----? Америкадансыз ба? А-е-и-а-а-с-з б-? ----------------- Америкадансыз ба? 0
A--r-ka--n-ı- b-? Amerïkadansız ba? A-e-ï-a-a-s-z b-? ----------------- Amerïkadansız ba?
Veniţi din Asia? Аз--да-с-з -а? Азиядансыз ба? А-и-д-н-ы- б-? -------------- Азиядансыз ба? 0
Az----an-ız --? Azïyadansız ba? A-ï-a-a-s-z b-? --------------- Azïyadansız ba?
În care hotel locuiţi? Қ-- --нақ--й-- т---ад-ң-з? Қай қонақ үйге тоқтадыңыз? Қ-й қ-н-қ ү-г- т-қ-а-ы-ы-? -------------------------- Қай қонақ үйге тоқтадыңыз? 0
Qay -o-aq ---e--o-tad-ñı-? Qay qonaq üyge toqtadıñız? Q-y q-n-q ü-g- t-q-a-ı-ı-? -------------------------- Qay qonaq üyge toqtadıñız?
De când sunteţi aici? К--г-ңізг- қ---- б-лды? Келгеңізге қанша болды? К-л-е-і-г- қ-н-а б-л-ы- ----------------------- Келгеңізге қанша болды? 0
K---e----e -a--- -o---? Kelgeñizge qanşa boldı? K-l-e-i-g- q-n-a b-l-ı- ----------------------- Kelgeñizge qanşa boldı?
Cât rămâneţi? Мұнда-қ-н-а-б-л-с--? Мұнда қанша боласыз? М-н-а қ-н-а б-л-с-з- -------------------- Мұнда қанша боласыз? 0
Mu----qa-ş--b-las-z? Munda qanşa bolasız? M-n-a q-n-a b-l-s-z- -------------------- Munda qanşa bolasız?
Vă place aici? Сі--е-бұл -ер--н-й --? Сізге бұл жер ұнай ма? С-з-е б-л ж-р ұ-а- м-? ---------------------- Сізге бұл жер ұнай ма? 0
S-z---b-- -e- una- --? Sizge bul jer unay ma? S-z-e b-l j-r u-a- m-? ---------------------- Sizge bul jer unay ma?
Vă petreceţi concediul aici? Мұ--а-дем-лы--- к-лд-ң-з--е? Мұнда демалысқа келдіңіз бе? М-н-а д-м-л-с-а к-л-і-і- б-? ---------------------------- Мұнда демалысқа келдіңіз бе? 0
M--d----m-l---- k-l-i------? Munda demalısqa keldiñiz be? M-n-a d-m-l-s-a k-l-i-i- b-? ---------------------------- Munda demalısqa keldiñiz be?
Să mă vizitaţi! М-----қо-а----кел-ңі-! Маған қонаққа келіңіз! М-ғ-н қ-н-қ-а к-л-ң-з- ---------------------- Маған қонаққа келіңіз! 0
M-ğ-------qqa k-----z! Mağan qonaqqa keliñiz! M-ğ-n q-n-q-a k-l-ñ-z- ---------------------- Mağan qonaqqa keliñiz!
Aici este adresa mea. М-на--- м-нің --к-нжа--м. Мынау — менің мекенжайым. М-н-у — м-н-ң м-к-н-а-ы-. ------------------------- Мынау — менің мекенжайым. 0
Mınaw —--eniñ mekenj-yım. Mınaw — meniñ mekenjayım. M-n-w — m-n-ñ m-k-n-a-ı-. ------------------------- Mınaw — meniñ mekenjayım.
Ne vedem mâine? Ерте- -ез-----і----? Ертең кездесеміз бе? Е-т-ң к-з-е-е-і- б-? -------------------- Ертең кездесеміз бе? 0
Er--ñ-k-z--se-----e? Erteñ kezdesemiz be? E-t-ñ k-z-e-e-i- b-? -------------------- Erteñ kezdesemiz be?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. Өк-----е-ора-,-б-с-а--оспар-м -----д-. Өкінішке орай, басқа жоспарым бар еді. Ө-і-і-к- о-а-, б-с-а ж-с-а-ы- б-р е-і- -------------------------------------- Өкінішке орай, басқа жоспарым бар еді. 0
Ö------- oray- ----a-jo--arım--ar e-i. Ökinişke oray, basqa josparım bar edi. Ö-i-i-k- o-a-, b-s-a j-s-a-ı- b-r e-i- -------------------------------------- Ökinişke oray, basqa josparım bar edi.
Ceau! С----ол!-/ -а- -олың--! Сау бол! / Сау болыңыз! С-у б-л- / С-у б-л-ң-з- ----------------------- Сау бол! / Сау болыңыз! 0
S-- ---- / -a---ol---z! Saw bol! / Saw bolıñız! S-w b-l- / S-w b-l-ñ-z- ----------------------- Saw bol! / Saw bolıñız!
La revedere! Көріске--е! Көріскенше! К-р-с-е-ш-! ----------- Көріскенше! 0
Kö-i---n--! Köriskenşe! K-r-s-e-ş-! ----------- Köriskenşe!
Pe curând! Т-я--а-а-- -өрі--ен-е! Таяу арада көріскенше! Т-я- а-а-а к-р-с-е-ш-! ---------------------- Таяу арада көріскенше! 0
Ta--w --ada-köris-e--e! Tayaw arada köriskenşe! T-y-w a-a-a k-r-s-e-ş-! ----------------------- Tayaw arada köriskenşe!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!