Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   cs Vedlejší věty se zda, jestli

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [devadesát tři]

Vedlejší věty se zda, jestli

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. Ne--m, ---t-i-mě má rád. N----- j----- m- m- r--- N-v-m- j-s-l- m- m- r-d- ------------------------ Nevím, jestli mě má rád. 0
Nu ştiu dacă se întoarce. Nev----jes--- s--vrát-. N----- j----- s- v----- N-v-m- j-s-l- s- v-á-í- ----------------------- Nevím, jestli se vrátí. 0
Nu ştiu dacă mă sună. Ne--m,---s-l- -----vol-. N----- j----- m- z------ N-v-m- j-s-l- m- z-v-l-. ------------------------ Nevím, jestli mi zavolá. 0
Oare mă iubeşte? Z---ip-- m--má----? Z------- m- m- r--- Z-a-i-a- m- m- r-d- ------------------- Zdalipak mě má rád? 0
Oare vine înapoi? Z--l-pak ------tí? Z------- s- v----- Z-a-i-a- s- v-á-í- ------------------ Zdalipak se vrátí? 0
Oare mă sună? Zd-----k-z----á? Z------- z------ Z-a-i-a- z-v-l-? ---------------- Zdalipak zavolá? 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. Pt-m-se- j---li--a -n---yslí. P--- s-- j----- n- m-- m----- P-á- s-, j-s-l- n- m-e m-s-í- ----------------------------- Ptám se, jestli na mne myslí. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. P--- se--jestl- m--n----ou -in-u. P--- s-- j----- m- n------ j----- P-á- s-, j-s-l- m- n-j-k-u j-n-u- --------------------------------- Ptám se, jestli má nějakou jinou. 0
Mă întreb dacă minte. P-á- s-----st-i-m- -že. P--- s-- j----- m- l--- P-á- s-, j-s-l- m- l-e- ----------------------- Ptám se, jestli mi lže. 0
Oare se gândeşte la mine? Zd-l--ak--a mě --s-í? Z------- n- m- m----- Z-a-i-a- n- m- m-s-í- --------------------- Zdalipak na mě myslí? 0
Oare are pe altcineva? Zdal--a---á--ino-? Z------- m- j----- Z-a-i-a- m- j-n-u- ------------------ Zdalipak má jinou? 0
Oare spune adevărul? Z-al-p-k -í-á p-a---? Z------- ř--- p------ Z-a-i-a- ř-k- p-a-d-? --------------------- Zdalipak říká pravdu? 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. P-c--bu-i o t--, ž- mě-m- --ra-du---d. P-------- o t--- ž- m- m- o------ r--- P-c-y-u-i o t-m- ž- m- m- o-r-v-u r-d- -------------------------------------- Pochybuji o tom, že mě má opravdu rád. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. Po-h-b-j- o -om- že-m--n-píše. P-------- o t--- ž- m- n------ P-c-y-u-i o t-m- ž- m- n-p-š-. ------------------------------ Pochybuji o tom, že mi napíše. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. P-c-y--j- -----, ž---i -ě-v--m-. P-------- o t--- ž- s- m- v----- P-c-y-u-i o t-m- ž- s- m- v-z-e- -------------------------------- Pochybuji o tom, že si mě vezme. 0
Oare mă place cu adevărat? Z-ali-a---ě-má--p-a--- -ád? Z------- m- m- o------ r--- Z-a-i-a- m- m- o-r-v-u r-d- --------------------------- Zdalipak mě má opravdu rád? 0
Oare îmi scrie? Z-ali-a- -i nap---? Z------- m- n------ Z-a-i-a- m- n-p-š-? ------------------- Zdalipak mi napíše? 0
Oare se însoară cu mine? Zdal-p-k-s- m-e vez-e? Z------- s- m-- v----- Z-a-i-a- s- m-e v-z-e- ---------------------- Zdalipak si mne vezme? 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...