Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   cs žádat o něco

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [sedmdesát čtyři]

žádat o něco

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? Můžet- ---o--ř-h-t---asy? M----- m- o------- v----- M-ž-t- m- o-t-í-a- v-a-y- ------------------------- Můžete mi ostříhat vlasy? 0
Nu prea scurt, vă rog. N- moc-nak-át-o, pro-ím. N- m-- n-------- p------ N- m-c n-k-á-k-, p-o-í-. ------------------------ Ne moc nakrátko, prosím. 0
Ceva mai scurt, vă rog. O ---o k--tší- --os--. O n--- k------ p------ O n-c- k-a-š-, p-o-í-. ---------------------- O něco kratší, prosím. 0
Puteţi developa pozele? M----e--- -yv-la- f-tk-? M----- m- v------ f----- M-ž-t- m- v-v-l-t f-t-y- ------------------------ Můžete mi vyvolat fotky? 0
Pozele sunt pe CD. Fo-ky-js-- -a--é----u. F---- j--- n- c------- F-t-y j-o- n- c-d-č-u- ---------------------- Fotky jsou na cédéčku. 0
Pozele sunt în aparatul foto. F-t-y-j--u--- -oť-ku. F---- j--- v- f------ F-t-y j-o- v- f-ť-k-. --------------------- Fotky jsou ve foťáku. 0
Îmi puteţi repara ceasul? Mů--------avit----h-d-n--? M----- o------ t- h------- M-ž-t- o-r-v-t t- h-d-n-y- -------------------------- Můžete opravit ty hodinky? 0
Sticla este spartă. Sk-íč-o--e ro-b---. S------ j- r------- S-l-č-o j- r-z-i-é- ------------------- Sklíčko je rozbité. 0
Bateria este goală. Ba-e--e j- p-á-dn-. B------ j- p------- B-t-r-e j- p-á-d-á- ------------------- Baterie je prázdná. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? Může-- --že-l-t tu-------? M----- v------- t- k------ M-ž-t- v-ž-h-i- t- k-š-l-? -------------------------- Můžete vyžehlit tu košili? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? Může-e -yči-t-t t--k-l-ot-? M----- v------- t- k------- M-ž-t- v-č-s-i- t- k-l-o-y- --------------------------- Můžete vyčistit ty kalhoty? 0
Îmi puteţi repara pantofii? Můž-t- opra-i- -y---ty? M----- o------ t- b---- M-ž-t- o-r-v-t t- b-t-? ----------------------- Můžete opravit ty boty? 0
Îmi daţi vă rog un foc? M-žet- mi---ipá---? M----- m- p-------- M-ž-t- m- p-i-á-i-? ------------------- Můžete mi připálit? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? M--e-z-p--ky --bo--apal-vač? M--- z------ n--- z--------- M-t- z-p-l-y n-b- z-p-l-v-č- ---------------------------- Máte zápalky nebo zapalovač? 0
Aveţi o scrumieră? M----e--- -řinés-----el-í-? M----- m- p------ p-------- M-ž-t- m- p-i-é-t p-p-l-í-? --------------------------- Můžete mi přinést popelník? 0
Fumaţi ţigări? Kou---e----tn--y? K------ d-------- K-u-í-e d-u-n-k-? ----------------- Kouříte doutníky? 0
Fumaţi ţigarete? Ko-řít- ci-a-e--? K------ c-------- K-u-í-e c-g-r-t-? ----------------- Kouříte cigarety? 0
Fumaţi pipă? K-u--t- ----u? K------ d----- K-u-í-e d-m-u- -------------- Kouříte dýmku? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.