Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   cs mít něco rád

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sedmdesát]

mít něco rád

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Chc-----i-zak-uř--? C_____ s_ z________ C-c-t- s- z-k-u-i-? ------------------- Chcete si zakouřit? 0
Doriţi să dansaţi? C---te----z--anč--? C_____ s_ z________ C-c-t- s- z-t-n-i-? ------------------- Chcete si zatančit? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? C-c--e-s- pro---? C_____ s_ p______ C-c-t- s- p-o-í-? ----------------- Chcete se projít? 0
Vreau să fumez. Ch-ěl-/ ch-ěla by-h -- -ako-ř-t. C____ / c_____ b___ s_ z________ C-t-l / c-t-l- b-c- s- z-k-u-i-. -------------------------------- Chtěl / chtěla bych si zakouřit. 0
Vrei o ţigară? C-c-š ciga-et-? C____ c________ C-c-š c-g-r-t-? --------------- Chceš cigaretu? 0
El vrea un foc. C-c- p-i-----. C___ p________ C-c- p-i-á-i-. -------------- Chce připálit. 0
Doresc să beau ceva. R-d /-r-da--yc--se--ěčeho na-i-------i--. R__ / r___ b___ s_ n_____ n____ / n______ R-d / r-d- b-c- s- n-č-h- n-p-l / n-p-l-. ----------------------------------------- Rád / ráda bych se něčeho napil / napila. 0
Doresc să mănânc ceva. N-c--b-c- sn--l---sn----. N___ b___ s____ / s______ N-c- b-c- s-ě-l / s-ě-l-. ------------------------- Něco bych snědl / snědla. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. C-t-- --c----a b-ch--i -r-c-- -d-o--n-ut. C____ / c_____ b___ s_ t_____ o__________ C-t-l / c-t-l- b-c- s- t-o-h- o-p-č-n-u-. ----------------------------------------- Chtěl / chtěla bych si trochu odpočinout. 0
Doresc să vă întreb ceva. Rád-- --d--------e---s--- n--o----ta- /--ep-a--. R__ / r___ b___ s_ V__ n_ n___ z_____ / z_______ R-d / r-d- b-c- s- V-s n- n-c- z-p-a- / z-p-a-a- ------------------------------------------------ Rád / ráda bych se Vás na něco zeptal / zeptala. 0
Doresc să vă rog ceva. C---l-/ c-těla bych---s - -ě-o po----i-. C____ / c_____ b___ V__ o n___ p________ C-t-l / c-t-l- b-c- V-s o n-c- p-p-o-i-. ---------------------------------------- Chtěl / chtěla bych Vás o něco poprosit. 0
Doresc să vă invit la ceva. Rá- - r------c----s--ě--- ---val ----zv-la. R__ / r___ b___ V__ n____ p_____ / p_______ R-d / r-d- b-c- V-s n-k-m p-z-a- / p-z-a-a- ------------------------------------------- Rád / ráda bych Vás někam pozval / pozvala. 0
Ce doriţi vă rog? C--s---ře----,-p-os-m? C_ s_ p_______ p______ C- s- p-e-e-e- p-o-í-? ---------------------- Co si přejete, prosím? 0
Doriţi o cafea? Pře--t--s- -á-u? P______ s_ k____ P-e-e-e s- k-v-? ---------------- Přejete si kávu? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Ne----y----r-d----cht---- c-t-l- --j? N___ b____ r_____ c____ / c_____ č___ N-b- b-s-e r-d-j- c-t-l / c-t-l- č-j- ------------------------------------- Nebo byste raději chtěl / chtěla čaj? 0
Vrem să mergem acasă. C-ceme-je- -o--. C_____ j__ d____ C-c-m- j-t d-m-. ---------------- Chceme jet domů. 0
Vreţi un taxi? C--e-- ------t t--i? C_____ z______ t____ C-c-t- z-v-l-t t-x-? -------------------- Chcete zavolat taxi? 0
Ei vor să dea un telefon. C---j- -e--fo-ova-. C_____ t___________ C-t-j- t-l-f-n-v-t- ------------------- Chtějí telefonovat. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Cehă (1-100) MP3 Cehă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.