Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   cs potřebovat – chtít

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [šedesát devět]

potřebovat – chtít

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Po-ř--uji p-s-el. P-------- p------ P-t-e-u-i p-s-e-. ----------------- Potřebuji postel. 0
Vreau să dorm. C------át. C--- s---- C-c- s-á-. ---------- Chci spát. 0
Aveţi aici un pat? Je -a-- ně--ká --s--l? J- t--- n----- p------ J- t-d- n-j-k- p-s-e-? ---------------------- Je tady nějaká postel? 0
Am nevoie de o lampă. P-tř--uj----m-u. P-------- l----- P-t-e-u-i l-m-u- ---------------- Potřebuji lampu. 0
Vreau să citesc. C--- ----. C--- č---- C-c- č-s-. ---------- Chci číst. 0
Aveţi aici o lampă? Je-tad--n-ja-á --m-a? J- t--- n----- l----- J- t-d- n-j-k- l-m-a- --------------------- Je tady nějaká lampa? 0
Am nevoie de un telefon. Pot-eb-ji-t--efo-. P-------- t------- P-t-e-u-i t-l-f-n- ------------------ Potřebuji telefon. 0
Vreau să dau un telefon. C-ci t--e--nova-. C--- t----------- C-c- t-l-f-n-v-t- ----------------- Chci telefonovat. 0
Aveţi aici un telefon? J- t-dy n-jak- --l---n? J- t--- n----- t------- J- t-d- n-j-k- t-l-f-n- ----------------------- Je tady nějaký telefon? 0
Am nevoie de o cameră foto. Potřeb-ji foťá-. P-------- f----- P-t-e-u-i f-ť-k- ---------------- Potřebuji foťák. 0
Vreau să fotografiez. Chci -ot-t. C--- f----- C-c- f-t-t- ----------- Chci fotit. 0
Aveţi aici o cameră foto? Je ta-- ně-ak- f--ák? J- t--- n----- f----- J- t-d- n-j-k- f-ť-k- --------------------- Je tady nějaký foťák? 0
Am nevoie de un calculator. P-t----ji -o-í--č. P-------- p------- P-t-e-u-i p-č-t-č- ------------------ Potřebuji počítač. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Chc- --sl---e-mai-. C--- p----- e------ C-c- p-s-a- e-m-i-. ------------------- Chci poslat e-mail. 0
Aveţi aici un calculator? Je tad- n--ak- p-č-t-č? J- t--- n----- p------- J- t-d- n-j-k- p-č-t-č- ----------------------- Je tady nějaký počítač? 0
Îmi trebuie un pix. Potře--j- pero. P-------- p---- P-t-e-u-i p-r-. --------------- Potřebuji pero. 0
Vreau să scriu ceva. Ch-- ně-o na---t. C--- n--- n------ C-c- n-c- n-p-a-. ----------------- Chci něco napsat. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Je ta---n-j-------í--a -e--? J- t--- n----- p---- a p---- J- t-d- n-j-k- p-p-r a p-r-? ---------------------------- Je tady nějaký papír a pero? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...