Dicționar de expresii

ro „a avea voie” ceva   »   cs smět něco

73 [şaptezeci şi trei]

„a avea voie” ceva

„a avea voie” ceva

73 [sedmdesát tři]

smět něco

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Cehă Joaca Mai mult
Ai voie să conduci deja? Sm-- -ž -------ut-? S--- u- ř---- a---- S-í- u- ř-d-t a-t-? ------------------- Smíš už řídit auto? 0
Ai voie să bei deja alcool? Sm-- -ž--í- -l--h-l? S--- u- p-- a------- S-í- u- p-t a-k-h-l- -------------------- Smíš už pít alkohol? 0
Ai voie să călătoreşti deja singur în străinătate? S--- u----m - sa----e--ova--do-z-h-a-ič-? S--- u- s-- / s--- c------- d- z--------- S-í- u- s-m / s-m- c-s-o-a- d- z-h-a-i-í- ----------------------------------------- Smíš už sám / sama cestovat do zahraničí? 0
a avea voie s--t s--- s-ě- ---- smět 0
Avem voie să fumăm aici? S-ím- ta-y --uřit? S---- t--- k------ S-í-e t-d- k-u-i-? ------------------ Smíme tady kouřit? 0
Se poate fuma aici? Sm- -- tu--ouři-? S-- s- t- k------ S-í s- t- k-u-i-? ----------------- Smí se tu kouřit? 0
Se poate plăti cu carte de credit? Lze-p--t-- k-ed---í --rt--? L-- p----- k------- k------ L-e p-a-i- k-e-i-n- k-r-o-? --------------------------- Lze platit kreditní kartou? 0
Se poate plăti cu cec? L-- -l-t-t še---? L-- p----- š----- L-e p-a-i- š-k-m- ----------------- Lze platit šekem? 0
Se poate plăti numai cash? L---pla-i----t--ě? L-- p----- h------ L-e p-a-i- h-t-v-? ------------------ Lze platit hotově? 0
Am voie să dau şi eu un telefon? Mo-- -i-z--e----n--at? M--- s- z------------- M-h- s- z-t-l-f-n-v-t- ---------------------- Mohu si zatelefonovat? 0
Am voie să întreb şi eu ceva? M----se----něco zeptat? M--- s- n- n--- z------ M-h- s- n- n-c- z-p-a-? ----------------------- Mohu se na něco zeptat? 0
Am voie să spun şi eu ceva? Mo-- něco ---i? M--- n--- ř---- M-h- n-c- ř-c-? --------------- Mohu něco říci? 0
Nu are voie să doarmă în parc. On-n--mí s-át v par-u. O- n---- s--- v p----- O- n-s-í s-á- v p-r-u- ---------------------- On nesmí spát v parku. 0
Nu are voie să doarmă în maşină. O- nes-í ---t-v---t-. O- n---- s--- v a---- O- n-s-í s-á- v a-t-. --------------------- On nesmí spát v autě. 0
Nu are voie să doarmă în gară. On n---í---á--n--ná--a--. O- n---- s--- n- n------- O- n-s-í s-á- n- n-d-a-í- ------------------------- On nesmí spát na nádraží. 0
Putem lua loc? M-žem- s--p-sadi-? M----- s- p------- M-ž-m- s- p-s-d-t- ------------------ Můžeme se posadit? 0
Ne daţi vă rugăm meniul? M-ž-me-d----t--ídelní l--tek? M----- d----- j------ l------ M-ž-m- d-s-a- j-d-l-í l-s-e-? ----------------------------- Můžeme dostat jídelní lístek? 0
Putem plăti separat? Můž--e-za-----t zv---ť? M----- z------- z------ M-ž-m- z-p-a-i- z-l-š-? ----------------------- Můžeme zaplatit zvlášť? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !