Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   uk Знайомство

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [три]

3 [try]

Знайомство

[Znay̆omstvo]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Ceau! П-и---! П------ П-и-і-! ------- Привіт! 0
Pr-vi-! P------ P-y-i-! ------- Pryvit!
Bună ziua! Д-б--го --я! Д------ д--- Д-б-о-о д-я- ------------ Доброго дня! 0
Do-r--- -nya! D------ d---- D-b-o-o d-y-! ------------- Dobroho dnya!
Cum îţi merge? Я---пр-ви? Я- с------ Я- с-р-в-? ---------- Як справи? 0
Y---s--a--? Y-- s------ Y-k s-r-v-? ----------- Yak spravy?
Veniţi din Europa? В- - ----п-? В- з Є------ В- з Є-р-п-? ------------ Ви з Європи? 0
V- - ---r---? V- z Y------- V- z Y-v-o-y- ------------- Vy z Yevropy?
Veniţi din America? Ви з--м---к-? В- з А------- В- з А-е-и-и- ------------- Ви з Америки? 0
Vy-z---e----? V- z A------- V- z A-e-y-y- ------------- Vy z Ameryky?
Veniţi din Asia? Ви-- -зі-? В- з А---- В- з А-і-? ---------- Ви з Азії? 0
V- - -z--̈? V- z A----- V- z A-i-̈- ----------- Vy z Aziï?
În care hotel locuiţi? У--к-му---т-лі-Ви -ро-и-ає--? У я---- г----- В- п---------- У я-о-у г-т-л- В- п-о-и-а-т-? ----------------------------- У якому готелі Ви проживаєте? 0
U-ya-omu-h-teli-Vy---oz-y---e--? U y----- h----- V- p------------ U y-k-m- h-t-l- V- p-o-h-v-y-t-? -------------------------------- U yakomu hoteli Vy prozhyvayete?
De când sunteţi aici? Я- ---го-Ви вже ту-? Я- д---- В- в-- т--- Я- д-в-о В- в-е т-т- -------------------- Як довго Ви вже тут? 0
Y-k--o-ho ----z---t-t? Y-- d---- V- v--- t--- Y-k d-v-o V- v-h- t-t- ---------------------- Yak dovho Vy vzhe tut?
Cât rămâneţi? Я--н----г--В--------єт-ся? Я- н------ В- з----------- Я- н-д-в-о В- з-л-ш-є-е-я- -------------------------- Як надовго Ви залишаєтеся? 0
Y-k n-do-ho -y-z-ly-ha-ete-ya? Y-- n------ V- z-------------- Y-k n-d-v-o V- z-l-s-a-e-e-y-? ------------------------------ Yak nadovho Vy zalyshayetesya?
Vă place aici? Ч----до---т--я-В-м-т-т? Ч- п---------- В-- т--- Ч- п-д-б-є-ь-я В-м т-т- ----------------------- Чи подобається Вам тут? 0
Ch--pod--a----s-a-Vam tut? C-- p------------ V-- t--- C-y p-d-b-y-t-s-a V-m t-t- -------------------------- Chy podobayetʹsya Vam tut?
Vă petreceţi concediul aici? В- -ут-у---дп-стц-? В- т-- у в--------- В- т-т у в-д-у-т-і- ------------------- Ви тут у відпустці? 0
V--t-t-u vi-----t-i? V- t-- u v---------- V- t-t u v-d-u-t-s-? -------------------- Vy tut u vidpusttsi?
Să mă vizitaţi! Ві---д-й-е --не! В--------- м---- В-д-і-а-т- м-н-! ---------------- Відвідайте мене! 0
Vi--id----e -ene! V---------- m---- V-d-i-a-̆-e m-n-! ----------------- Vidviday̆te mene!
Aici este adresa mea. Ос----я-ад-е-а. О-- м-- а------ О-ь м-я а-р-с-. --------------- Ось моя адреса. 0
O-ʹ moya --re-a. O-- m--- a------ O-ʹ m-y- a-r-s-. ---------------- Osʹ moya adresa.
Ne vedem mâine? Mи п-бачи--с--з--тр-? M- п--------- з------ M- п-б-ч-м-с- з-в-р-? --------------------- Mи побачимося завтра? 0
My--o-a---m-sya-z-v---? M- p----------- z------ M- p-b-c-y-o-y- z-v-r-? ----------------------- My pobachymosya zavtra?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. На-жал-,-- -же-що---за---нув-в-/----л-н--а--. Н- ж---- я в-- щ--- з--------- / з----------- Н- ж-л-, я в-е щ-с- з-п-а-у-а- / з-п-а-у-а-а- --------------------------------------------- На жаль, я вже щось запланував / запланувала. 0
Na z--lʹ,--a-v-h-----hosʹ-zapl--u----/-z------v--a. N- z----- y- v--- s------ z--------- / z----------- N- z-a-ʹ- y- v-h- s-c-o-ʹ z-p-a-u-a- / z-p-a-u-a-a- --------------------------------------------------- Na zhalʹ, ya vzhe shchosʹ zaplanuvav / zaplanuvala.
Ceau! Б-----е! Б------- Б-в-й-е- -------- Бувайте! 0
B-v---t-! B-------- B-v-y-t-! --------- Buvay̆te!
La revedere! Д---об-ч--ня! Д- п--------- Д- п-б-ч-н-я- ------------- До побачення! 0
Do -o-a--enn-a! D- p----------- D- p-b-c-e-n-a- --------------- Do pobachennya!
Pe curând! Д- --с-р-чі! Д- з-------- Д- з-с-р-ч-! ------------ До зустрічі! 0
D- -us-ric-i! D- z--------- D- z-s-r-c-i- ------------- Do zustrichi!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!