М-- ---сарад- д-- ү-і-т-немін.
Мен жақсарады деп үміттенемін.
М-н ж-қ-а-а-ы д-п ү-і-т-н-м-н-
------------------------------
Мен жақсарады деп үміттенемін. 0 Me- ---sa---ı --p ü----e--m--.Men jaqsaradı dep ümittenemin.M-n j-q-a-a-ı d-p ü-i-t-n-m-n-------------------------------Men jaqsaradı dep ümittenemin.
Ол--ны--ке-ед-.
Ол анық келеді.
О- а-ы- к-л-д-.
---------------
Ол анық келеді. 0 Ol --ı- k-l-d-.Ol anıq keledi.O- a-ı- k-l-d-.---------------Ol anıq keledi.
Ол --ңырау-шалады деп -й-а-м--.
Ол қоңырау шалады деп ойлаймын.
О- қ-ң-р-у ш-л-д- д-п о-л-й-ы-.
-------------------------------
Ол қоңырау шалады деп ойлаймын. 0 Ol q-ñ-r----al-dı-de- -y-aym-n.Ol qoñıraw şaladı dep oylaymın.O- q-ñ-r-w ş-l-d- d-p o-l-y-ı-.-------------------------------Ol qoñıraw şaladı dep oylaymın.
Ш-ра- ---ы--- к--е -ке-.
Шарап шынымен көне екен.
Ш-р-п ш-н-м-н к-н- е-е-.
------------------------
Шарап шынымен көне екен. 0 Şarap-ş-n---n --n--ek--.Şarap şınımen köne eken.Ş-r-p ş-n-m-n k-n- e-e-.------------------------Şarap şınımen köne eken.
М-- мұ-ы -ө-- деп---ла--ы-.
Мен мұны көне деп ойлаймын.
М-н м-н- к-н- д-п о-л-й-ы-.
---------------------------
Мен мұны көне деп ойлаймын. 0 Me----------e-de- -yl-y---.Men munı köne dep oylaymın.M-n m-n- k-n- d-p o-l-y-ı-.---------------------------Men munı köne dep oylaymın.
М-н-ң --ым-а---- -т--ке-бе--------не--.
Менің ойымша, ол өте келбетті көрінеді.
М-н-ң о-ы-ш-, о- ө-е к-л-е-т- к-р-н-д-.
---------------------------------------
Менің ойымша, ол өте келбетті көрінеді. 0 M-n-- -y---a--o--öt---e-----i---------.Meniñ oyımşa, ol öte kelbetti körinedi.M-n-ñ o-ı-ş-, o- ö-e k-l-e-t- k-r-n-d-.---------------------------------------Meniñ oyımşa, ol öte kelbetti körinedi.
Оны-------с---ң-б--уы-ә--ен--үмкін.
Оның құрбысының болуы әбден мүмкін.
О-ы- қ-р-ы-ы-ы- б-л-ы ә-д-н м-м-і-.
-----------------------------------
Оның құрбысының болуы әбден мүмкін. 0 O-ıñ ----ıs-nı--bol-ı äb-e- mü---n.Onıñ qurbısınıñ bolwı äbden mümkin.O-ı- q-r-ı-ı-ı- b-l-ı ä-d-n m-m-i-.-----------------------------------Onıñ qurbısınıñ bolwı äbden mümkin.
Limba spaniolă face parte din limbile lumii.
Aceasta este limba maternă a mai mult de 380 de milioane de oameni.
În plus, există mulți oameni care o vorbesc ca a doua limbă.
Asta face ca spaniola să fie una dintre cele mai importante limbi din lume.
De asemenea, ea este cea mai răspândită dintre toate limbile romanice.
Vorbitorii de limbă spaniolă îşi numesc limba
español
sau
castellano
.
Termenul c
astellano
dezvăluie originea limbii spaniole.
Aceasta s-a dezvoltat de la limba vorbită în regiunea Castilia.
Cei mai mulți spanioli au vorbit
castellano
încă din secolul al 16-lea.
Astăzi, termenii
español
și
castellano
sunt folosiţi ca sinonime.
Dar ei pot avea, de asemenea, o dimensiune politică.
Spaniola a fost răspândită prin cucerire și colonizare.
Spaniola este, de asemenea, vorbită în Africa de Vest și în Filipine.
Dar cei mai mulți vorbitori de limbă spaniolă trăiesc în continentul american.
În America Centrală și de Sud, spaniola este limba dominantă.
Cu toate acestea, numărul de persoane vorbitoare de limbă spaniolă este, de asemenea, în creștere în Statele Unite ale Americii.
Aproximativ 50 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii vorbesc spaniola.
Mai mult decât în Spania!
Spaniola de pe continentul american este diferită de spaniola europeană.
Diferențele se găsesc cel mai mult în vocabular și gramatică.
Pe continentul american, de exemplu, se folosește o formă diferită a timpului trecut.
Există, de asemenea, multe diferențe în vocabular.
Unele cuvinte sunt folosite doar pe continentul american, altele doar în Spania.
Dar spaniola nu este chiar uniformă pe continentul american.
Există mai multe diferienţe de spaniolă pe continentul american.
După limba engleză, spaniola este limba străină cea mai învățată din întreaga lume.
Iar aceasta poate fi învățată destul de repede.
Ce mai așteptaţi? -
¡Vamos!