Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   kn ಪರಭಾಷೆಗಳನ್ನು ಕಲಿಯುವುದು

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

೨೩. [ಇಪ್ಪತ್ತಮೂರು]

23. [Ippattamūru]

ಪರಭಾಷೆಗಳನ್ನು ಕಲಿಯುವುದು

[parabhāṣegaḷannu kaliyuvudu.]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kannada Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? ನೀ-ು-ಎಲ್ಲಿ-----ನಿಷ್ -ಲ-ತಿರಿ? ನ--- ಎ---- ಸ------- ಕ------- ನ-ವ- ಎ-್-ಿ ಸ-ಪ-ನ-ಷ- ಕ-ಿ-ಿ-ಿ- ---------------------------- ನೀವು ಎಲ್ಲಿ ಸ್ಪಾನಿಷ್ ಕಲಿತಿರಿ? 0
Nīvu----- --ān-ṣ---l----i? N--- e--- s----- k-------- N-v- e-l- s-ā-i- k-l-t-r-? -------------------------- Nīvu elli spāniṣ kalitiri?
Ştiţi şi portugheza? ನೀವ--ಪ-ರ್ಚ-ೀ-್ ಭ-ಷೆ-----ಾಡುತ್-ೀರ-? ನ--- ಪ-------- ಭ--- ಮ------------- ನ-ವ- ಪ-ರ-ಚ-ೀ-್ ಭ-ಷ- ಮ-ತ-ಾ-ು-್-ೀ-ಾ- ---------------------------------- ನೀವು ಪೋರ್ಚಗೀಸ್ ಭಾಷೆ ಮಾತನಾಡುತ್ತೀರಾ? 0
N-v- --rc-gī- -h-ṣe-----nāḍu-tīr-? N--- p------- b---- m------------- N-v- p-r-a-ī- b-ā-e m-t-n-ḍ-t-ī-ā- ---------------------------------- Nīvu pōrcagīs bhāṣe mātanāḍuttīrā?
Da, şi ştiu şi ceva italiană. ಹ---,-ಸ್-ಲ---ಇಟ-ಯ--ಿ--್ ಸ---ಾ--ಾಡ--್ಲೆ. ಹ---- ಸ----- ಇ--------- ಸ- ಮ----------- ಹ-ದ-, ಸ-ವ-್- ಇ-್-ಾ-ಿ-ನ- ಸ- ಮ-ತ-ಾ-ಬ-್-ೆ- --------------------------------------- ಹೌದು, ಸ್ವಲ್ಪ ಇಟ್ಯಾಲಿಯನ್ ಸಹ ಮಾತನಾಡಬಲ್ಲೆ. 0
H-udu- sv-l----ṭ-ā----n------m-t--ā---a-l-. H----- s----- i-------- s--- m------------- H-u-u- s-a-p- i-y-l-y-n s-h- m-t-n-ḍ-b-l-e- ------------------------------------------- Haudu, svalpa iṭyāliyan saha mātanāḍaballe.
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. ನ--ೆ -ೀ-ು--ು-ಬ--ೆನ--ಾಗ- ಮ-ತನ--ು-್-ೀರಿ --ಿ-ು---ದೆ. ನ--- ನ--- ತ--- ಚ------- ಮ------------ ಎ---------- ನ-ಗ- ನ-ವ- ತ-ಂ- ಚ-ನ-ನ-ಗ- ಮ-ತ-ಾ-ು-್-ೀ-ಿ ಎ-ಿ-ು-್-ದ-. ------------------------------------------------- ನನಗೆ ನೀವು ತುಂಬ ಚೆನ್ನಾಗಿ ಮಾತನಾಡುತ್ತೀರಿ ಎನಿಸುತ್ತದೆ. 0
Nan-ge --v------a -e-nāgi m---nāḍ----ri enisu----e. N----- n--- t---- c------ m------------ e---------- N-n-g- n-v- t-m-a c-n-ā-i m-t-n-ḍ-t-ī-i e-i-u-t-d-. --------------------------------------------------- Nanage nīvu tumba cennāgi mātanāḍuttīri enisuttade.
Limbile sunt foarte asemănătoare. ಈ-ಭ----ಳೆಲ್-- ------ --ದ- ತರ- ಇ-ೆ. ಈ ಭ---------- ಬ----- ಒ--- ತ-- ಇ--- ಈ ಭ-ಷ-ಗ-ೆ-್-ಾ ಬ-ು-ೇ- ಒ-ದ- ತ-ಹ ಇ-ೆ- ---------------------------------- ಈ ಭಾಷೆಗಳೆಲ್ಲಾ ಬಹುತೇಕ ಒಂದೇ ತರಹ ಇವೆ. 0
Ī---āṣe--ḷel-----h--ēk- -n-ē t--aha ive. Ī b----------- b------- o--- t----- i--- Ī b-ā-e-a-e-l- b-h-t-k- o-d- t-r-h- i-e- ---------------------------------------- Ī bhāṣegaḷellā bahutēka ondē taraha ive.
Le pot înţelege bine. ನಾನ- --ು-ಳನ-ನೆಲ್ಲಾ -ೆನ್ನಾ---ಅ------ಿಕೊಳ್---್--. ನ--- ಅ------------ ಚ------- ಅ------------------ ನ-ನ- ಅ-ು-ಳ-್-ೆ-್-ಾ ಚ-ನ-ನ-ಗ- ಅ-್-ಮ-ಡ-ಕ-ಳ-ಳ-ಲ-ಲ-. ----------------------------------------------- ನಾನು ಅವುಗಳನ್ನೆಲ್ಲಾ ಚೆನ್ನಾಗಿ ಅರ್ಥಮಾಡಿಕೊಳ್ಳಬಲ್ಲೆ. 0
N-nu -v-gaḷ-nne--ā c-------a-----āḍi-o----a--e. N--- a------------ c------ a------------------- N-n- a-u-a-a-n-l-ā c-n-ā-i a-t-a-ā-i-o-ḷ-b-l-e- ----------------------------------------------- Nānu avugaḷannellā cennāgi arthamāḍikoḷḷaballe.
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. ಆ----ಮಾ--ಾಡ-ವ--- ----- ಬ-----ು-ು -ಷ್ಟ. ಆ--- ಮ---------- ಮ---- ಬ-------- ಕ---- ಆ-ರ- ಮ-ತ-ಾ-ು-ು-ು ಮ-್-ು ಬ-ೆ-ು-ು-ು ಕ-್-. -------------------------------------- ಆದರೆ ಮಾತನಾಡುವುದು ಮತ್ತು ಬರೆಯುವುದು ಕಷ್ಟ. 0
Ādare-m---nā-u-u---ma-tu --r--uv-d- -aṣ--. Ā---- m----------- m---- b--------- k----- Ā-a-e m-t-n-ḍ-v-d- m-t-u b-r-y-v-d- k-ṣ-a- ------------------------------------------ Ādare mātanāḍuvudu mattu bareyuvudu kaṣṭa.
Încă mai fac multe greşeli. ನ--- --್-- ---ತುಂಬಾ-ತ---ು-ಳನ್ನ---ಾಡ-ತ-ತ--ೆ. ನ--- ಇ---- ಸ- ತ---- ತ---------- ಮ---------- ನ-ನ- ಇ-್-ೂ ಸ- ತ-ಂ-ಾ ತ-್-ು-ಳ-್-ು ಮ-ಡ-ತ-ತ-ನ-. ------------------------------------------- ನಾನು ಇನ್ನೂ ಸಹ ತುಂಬಾ ತಪ್ಪುಗಳನ್ನು ಮಾಡುತ್ತೇನೆ. 0
Nā---inn--s-h- tum-- t-pp-ga-a-nu----ut----. N--- i--- s--- t---- t----------- m--------- N-n- i-n- s-h- t-m-ā t-p-u-a-a-n- m-ḍ-t-ē-e- -------------------------------------------- Nānu innū saha tumbā tappugaḷannu māḍuttēne.
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. ದಯವಿ---ು--ನ-ನ--ಪ-ಪು--ನ----ಯಾ-ಾಗ---ಸರ--ಡಿ--. ದ------- ನ--- ತ---------- ಯ------ ಸ-------- ದ-ವ-ಟ-ಟ- ನ-್- ತ-್-ು-ಳ-್-ು ಯ-ವ-ಗ-ೂ ಸ-ಿ-ಡ-ಸ-. ------------------------------------------- ದಯವಿಟ್ಟು ನನ್ನ ತಪ್ಪುಗಳನ್ನು ಯಾವಾಗಲೂ ಸರಿಪಡಿಸಿ. 0
Da--v--ṭu-nanna ---pu--ḷa-nu-yā-āg--ū -a-i----s-. D-------- n---- t----------- y------- s---------- D-y-v-ṭ-u n-n-a t-p-u-a-a-n- y-v-g-l- s-r-p-ḍ-s-. ------------------------------------------------- Dayaviṭṭu nanna tappugaḷannu yāvāgalū saripaḍisi.
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. ನಿ--- ಉ-್ಚ-ರಣ---ಾಕ-್ಟ- ಚ--್-ಾಗಿದೆ. ನ---- ಉ------- ಸ------ ಚ---------- ನ-ಮ-ಮ ಉ-್-ಾ-ಣ- ಸ-ಕ-್-ು ಚ-ನ-ನ-ಗ-ದ-. ---------------------------------- ನಿಮ್ಮ ಉಚ್ಚಾರಣೆ ಸಾಕಷ್ಟು ಚೆನ್ನಾಗಿದೆ. 0
N--'m- u---r-ṇe -ā-aṣ-u---n---i-e. N----- u------- s------ c--------- N-m-m- u-c-r-ṇ- s-k-ṣ-u c-n-ā-i-e- ---------------------------------- Nim'ma uccāraṇe sākaṣṭu cennāgide.
Aveţi un mic accent. ನ-ಮ-ಮ-ಮ-ತ-ನ ಧಾಟ---್ಲ--ಸ್ವ-್- -----ಯಾಸ ಇ--. ನ---- ಮ---- ಧ-------- ಸ----- ವ------- ಇ--- ನ-ಮ-ಮ ಮ-ತ-ನ ಧ-ಟ-ಯ-್-ಿ ಸ-ವ-್- ವ-ಯ-್-ಾ- ಇ-ೆ- ------------------------------------------ ನಿಮ್ಮ ಮಾತಿನ ಧಾಟಿಯಲ್ಲಿ ಸ್ವಲ್ಪ ವ್ಯತ್ಯಾಸ ಇದೆ. 0
Nim--a mā--n- ----iyall- ---lp- -y--yās--ide. N----- m----- d--------- s----- v------- i--- N-m-m- m-t-n- d-ā-i-a-l- s-a-p- v-a-y-s- i-e- --------------------------------------------- Nim'ma mātina dhāṭiyalli svalpa vyatyāsa ide.
Se cunoaşte de unde proveniţi. ನೀ-ು---್ಲಿಂದ-ಬಂ---್--ರ---ಂಬ-------ಿಗ--ಗೂತ-ತ--ು--ತ--. ನ--- ಎ------ ಬ--------- ಎ----- ಜ----- ಗ------------- ನ-ವ- ಎ-್-ಿ-ದ ಬ-ದ-ದ-ದ-ರ- ಎ-ಬ-ದ- ಜ-ರ-ಗ- ಗ-ತ-ತ-ಗ-ತ-ತ-ೆ- ---------------------------------------------------- ನೀವು ಎಲ್ಲಿಂದ ಬಂದಿದ್ದೀರಿ ಎಂಬುದು ಜನರಿಗೆ ಗೂತ್ತಾಗುತ್ತದೆ. 0
Nīv----li--- b--d-ddī---emb-du-j----ige -ū-t-gutt-d-. N--- e------ b--------- e----- j------- g------------ N-v- e-l-n-a b-n-i-d-r- e-b-d- j-n-r-g- g-t-ā-u-t-d-. ----------------------------------------------------- Nīvu ellinda bandiddīri embudu janarige gūttāguttade.
Care este limba dumneavoastră maternă? ನ-ಮ್----ತ-ಭ--ೆ---ವು-ು? ನ---- ಮ------- ಯ------ ನ-ಮ-ಮ ಮ-ತ-ಭ-ಷ- ಯ-ವ-ದ-? ---------------------- ನಿಮ್ಮ ಮಾತೃಭಾಷೆ ಯಾವುದು? 0
N--'---mā-r--h--e--āv--u? N----- m--------- y------ N-m-m- m-t-̥-h-ṣ- y-v-d-? ------------------------- Nim'ma mātr̥bhāṣe yāvudu?
Faceţi un curs de limbi? ನೀ-ು ---ಾ---ಗತಿಗಳ--ೆ -ೋ-ು-----ಾ? ನ--- ಭ--- ತ--------- ಹ---------- ನ-ವ- ಭ-ಷ- ತ-ಗ-ಿ-ಳ-ಗ- ಹ-ಗ-ತ-ತ-ರ-? -------------------------------- ನೀವು ಭಾಷಾ ತರಗತಿಗಳಿಗೆ ಹೋಗುತ್ತೀರಾ? 0
Nīvu bh--ā t--agat--aḷ-ge-hōgu--ī-ā? N--- b---- t------------- h--------- N-v- b-ā-ā t-r-g-t-g-ḷ-g- h-g-t-ī-ā- ------------------------------------ Nīvu bhāṣā taragatigaḷige hōguttīrā?
Ce instrument de învăţare utilizaţi? ನೀ----ಾವ-ಪಠ---ು-್--ವ-್---ಉಪಯ---ಸುತ್ತೀ--? ನ--- ಯ-- ಪ-------------- ಉ-------------- ನ-ವ- ಯ-ವ ಪ-್-ಪ-ಸ-ತ-ವ-್-ು ಉ-ಯ-ಗ-ಸ-ತ-ತ-ರ-? ---------------------------------------- ನೀವು ಯಾವ ಪಠ್ಯಪುಸ್ತಕವನ್ನು ಉಪಯೋಗಿಸುತ್ತೀರಿ? 0
N-vu--āva paṭh-----t-kavann- -payōg-sut-ī-i? N--- y--- p----------------- u-------------- N-v- y-v- p-ṭ-y-p-s-a-a-a-n- u-a-ō-i-u-t-r-? -------------------------------------------- Nīvu yāva paṭhyapustakavannu upayōgisuttīri?
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. ಪ---ಪ------ --ಸ---ನನ-ೆ ಸದ್ಯದ-್ಲಿ ನ--ಪಿನ--ಲ--ಇಲ-ಲ. ಪ---------- ಹ---- ನ--- ಸ-------- ನ--------- ಇ---- ಪ-್-ಪ-ಸ-ತ-ದ ಹ-ಸ-ು ನ-ಗ- ಸ-್-ದ-್-ಿ ನ-ನ-ಿ-ಲ-ಲ- ಇ-್-. ------------------------------------------------- ಪಠ್ಯಪುಸ್ತಕದ ಹೆಸರು ನನಗೆ ಸದ್ಯದಲ್ಲಿ ನೆನಪಿನಲ್ಲಿ ಇಲ್ಲ. 0
Pa--ya-u--a-----h--aru --n-----ad--d-ll--n-n-pi--lli---la. P-------------- h----- n----- s--------- n---------- i---- P-ṭ-y-p-s-a-a-a h-s-r- n-n-g- s-d-a-a-l- n-n-p-n-l-i i-l-. ---------------------------------------------------------- Paṭhyapustakada hesaru nanage sadyadalli nenapinalli illa.
Nu îmi amintesc titlul. ಪ---ಪ-ಸ-ತಕದ --ಸರು -ನ---ಜ--------- --ುತ್ತಿಲ್-. ಪ---------- ಹ---- ನ--- ಜ--------- ಬ---------- ಪ-್-ಪ-ಸ-ತ-ದ ಹ-ಸ-ು ನ-ಗ- ಜ-ಞ-ಪ-ಕ-ಕ- ಬ-ು-್-ಿ-್-. --------------------------------------------- ಪಠ್ಯಪುಸ್ತಕದ ಹೆಸರು ನನಗೆ ಜ್ಞಾಪಕಕ್ಕೆ ಬರುತ್ತಿಲ್ಲ. 0
Paṭh-a-us-a-ada-hesaru---n--e---ā------- -----t---a. P-------------- h----- n----- j--------- b---------- P-ṭ-y-p-s-a-a-a h-s-r- n-n-g- j-ā-a-a-k- b-r-t-i-l-. ---------------------------------------------------- Paṭhyapustakada hesaru nanage jñāpakakke baruttilla.
Asta am uitat. ನಾನ--ಅದನ--- ಮರೆ-- -ಿಟ-ಟಿ-್ದೇನ-. ನ--- ಅ----- ಮ---- ಬ------------ ನ-ನ- ಅ-ನ-ನ- ಮ-ೆ-ು ಬ-ಟ-ಟ-ದ-ದ-ನ-. ------------------------------- ನಾನು ಅದನ್ನು ಮರೆತು ಬಿಟ್ಟಿದ್ದೇನೆ. 0
Nā----------m-r-t--bi---d-ē-e. N--- a----- m----- b---------- N-n- a-a-n- m-r-t- b-ṭ-i-d-n-. ------------------------------ Nānu adannu maretu biṭṭiddēne.

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!